BREAKING NEWS! Un maior din cadrul SRI Arad, arestat preventiv intr-un dosar de trafic de droguri instrumentat de procurorii DIICOT    Directorul Politiei Locale Timisoara, Dorel Cojan, care cumuleaza salariul de functionar public cu pensia MAI, a avut anul trecut venituri de aproape 150.000 de lei     Tribunalul Timis a emis un mandat de arestare pe 30 de zile pentru Vajna Franz, acuzat de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte    Procurorii Parchetului de pe langa Judecatoria Timisoara au decis cercetarea in libertate a lui Fercovici Ciprian, acuzat de comiterea a doua fapte de violare de domiciliu    Pasagerul cu numarul 1.000.000, primit cu sampanie pe Aeroportul International Timisoara    Atentate teroriste soldate cu morti si raniti in Spania, Rusia, Finlanda si Australia, agresorii folosind masini sau arme albe

LEGEA DREPTULUI DE A FI UITAT! Cetatenii pot cere stergerea din lista de rezultate a motoarelor de cautare de pe Internet sau a link-urilor catre materialele online ce ii vizeaza! “Masura este grava pentru munca de investigatie a jurnalistilor sau pentru companiile straine care cauta parteneri in tara noastra!”

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInPin on PinterestEmail this to someoneBuffer this pageShare on TumblrShare on Yummly

lege_stergere

O lege ce permite cetatenilor sa ceara stergerea din lista de rezultate a motoarelor de cautare sau a link-urilor catre materiale online ce ii vizeaza si despre care ei afirma ca sunt false sau irelevante a fost semnata in aceasta dimineata de catre presedintele Rusiei, Vladimir Putin. Masura – asemanatoare pana la un punct cu una similara adoptata recent in UE – este grava pentru munca de investigatie a putinilor jurnalisti rusi ramasi independenti, dar si pentru companiile care vor sa se asocieze cu parteneri din Rusia.

Potrivit The Moscow Times, in timp ce legea europeana de profil face o distinctie intre dreptul la viata privata si libertatea de informare a publicului, aceste diferente nu sunt, in cea mai mare parte, recunoscute de legea rusa.

Astfel, in versiunea europeana, este respectat in general dreptul oamenilor de a afla lucruri negative despre un individ, atat timp cat acele lucruri au relevanta sociala sau se refera la activitati profesionale. Exemplul dat de Moscow Times: daca un patron de firma din Europa e acuzat ca nu a platit salariile sau daca un contabil a fost investigat, in trecut, ca a falsificat registrul contabil, oamenii au dreptul sa stie aceste lucruri, deci dreptul respectivilor de a fi “uitat” online nu s-ar aplica.

Publicatia citata arata ca aceste diferente nu se aplica in interpretarea rusa. Legea adoptata marti exclude doar informatii referitoare la dosarele penale sau la acuzatii penale care nu au ajuns la termenul de prescriere, care in aceasta tara variaza de la 2 la 15 ani.

“Pe langa celelalte probleme ale sistemului judiciar, legate de birocratie, coruptie si ineficienta, adoptarea acestei legi inseamna ca daca un individ e acuzat de frauda, dar nu e condamnat in termen de doi ani, sau este investigat pentru crima sau abuzuri sesuale si nu este condamnat timp de 15 ani, el nu doar ca nu va fi pedepsit niciodata, dar poate si sa ceara stergerea acestor informatii din rezultatele motoarelor de cautare – ca si cand acuzatiile n-ar fi existat niciodata”, scrie The Moscow Times.

Situatia ridica numeroase probleme ce tin de accesul si asa greoi la documentele publice, ingreunand, potrivit publicatiei citate, si mai multe probleme pentru ziaristii rusi de investigatie, care chiar vor sa-si faca meseria in mod independent, dar care si asa lucreaza in redactii tot mai restranse si cu resurse – de timp, bani etc – tot mai limitate. “Sub presiune guvernamentala sporita si cu mai putine resurse la indemana, agentiile independente de media din Rusia sunt tot mai putin capabile sa deruleze investigatii complexe”, scrie publicatia, care face trimitere la subiecte fierbinti precum incalcarile drepturilor omului in Cecenia, fraudele din industria apararii sau coruptia de zi cu zi.

O alta mare problema tine de efectele acestei legi asupra “viabilitatii internationale a afacerilor rusesti”, arata analiza citata. In tarile occidentale, companiile se intereseaza mult mai mult in legatura cu istoricul potentialilor lor parteneri de afaceri, mai ales din cauza intaririi legislatiei de combatere a fraudelor si coruptiei.

Legi precum Foreign Corrupt Practices Act din SUA sau Bribery Act din Marea Britanie au determinat deja companiile respectabile din aceste tari sa isi asume reguli interne care, intre altele, nu le permit sa faca afaceri cu persoane condamnate penal sau care cel putin le forteaza sa se informeze in privinta riscurilor la care se expun. In conditiile noii legi din Rusia, unde coruptia este si asa generalizata, daca o companie straina nu va putea face distinctia intre companiile rusesti cu risc redus si cele de mare risc, este mai putin probabil sa faca afaceri cu oricare dintre acestea.

Analiza The Moscow Times concluzioneaza ca, prin astfel de legi, statul rus trece de la razboiul informational pe care-l poarta intern si extern de multa vreme la un “razboi impotriva informatiei in sine”. (Vlad Enciu)

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInPin on PinterestEmail this to someoneBuffer this pageShare on TumblrShare on Yummly

Leave a Reply

%d bloggers like this: