NECONSTITUTIONAL? Abuzul in serviciu ar putea sa dispara din Codul Penal! CCR decide, peste doua saptamani, daca admite exceptia formulata de fosta sefa a DIICOT

justitie

Curtea Constitutionala a Romaniei a amanat pentru 24 mai judecarea exceptiei de neconstitutionalitate invocata de fosta sefa a DIICOT, Alina Bica, in dosarul fraudelor de la ANRP, in privinta articolului din Codul Penal care pedepseste abuzul in serviciu.


Alina Bica este sustinuta de Elena Udrea care ar dori ca aceasta infractiunea sa fie scoasa definitiv din Codul Penal, pe motiv ca legislatiile altor state europene nu o incrimineaza.  Specialistii in dreptul european o contrazic. Acestia au explicat cum este reglementat abuzul in serviciu in Europa, chiar daca in alte state nu este denumit asa.

De exemplu, in Franta, Codul penal face referire la abuzurile comise de persoanele care exercita o functie publica, in Cartea a IV-a intitulata „Crime si delicte contra natiunii, statului si ordinii publice“. In capitolul II, Sectiunea 3, sunt incluse coruptia pasiva si traficul de influenta, comise de persoane care exercita functii publice. Pedepsele pentru astfel de fapte sunt de la 5 ani de inchisoare si o amenda de 500.000 de euro, pana la 10 ani de inchisoare si 1 milion de euro amenda.

Infractiunea exista si in Codul Penal din Spania, iar cel gasit vinovat risca o condamnare cu inchisoarea de la 6 luni la 2 ani. In plus condamnatul este obligat sa plateasca o amenda egala cu dublul beneficiului intentionat sau obtinut de functionarul respectiv si nu mai poate ocupa o functie publica pentru o perioada intre 4 si 9 ani.

In Belgia, cel gasit vinovat pentru abuz in serviciu risca o pedeapsa intre 6 luni si 5 ani de inchisoare si amenda intre 100 de euro si 75.000 de euro. Prevederi similare sunt si in Marea Britanie, Germania, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria, Finlanda, Cipru, Slovacia si Slovenia.

Alina Bica a reclamat la CCR ca infractiunea de abuz in serviciu, care se pedepseste cu pana la 15 ani de inchisoare, e definita prea vag in Codul Penal. Ea a acuzat ca prevederile sunt lipsite de claritatea necesara pentru ca un functionar public sa-si regleze comportamentul astfel incat sa nu riste sanctiuni penale.

O eventuala admitere a exceptiei ar avea consecinte foarte grave: sute de inculpati, printre care nume grele, ar scapa de acuzatiile de coruptie, iar procesele penale ar fi inchise. (V.E.)

 

Leave a Reply