BREAKING NEWS! Sotia si fiul unui ofiter din cadrul IPJ Timis au decedat in urma tragicului accident, de sambata, de la Stamora Moravita     Notiunea de Stat Paralel oficializata de PSD, in dezbatere, in aceasta seara, de la ora 19, la TV Europa Nova    La Aeroportul International Timisoara se anunta o ancheta de proportii, dupa ce pasagerii unui avion au intrat in tara fara sa fie controlati    Consiliul Judetean Timis organizeaza a III-a licitatie pentru inchirierea spatiilor goale din Bastionul Theresia, insa tot la preturi prohibitive    Comisarul sef Pavel Dumitru, fostul sef al Serviciului de Investigare a Criminalitatii Economice din cadrul Politiei Timis, s-a casatorit cu avocata care-l apara in dosarul de coruptie    Estimarile de curs euro/leu ale economistilor primelor 3 banci din Romania: moneda euro va fluctua intre 4,64 - 4,74 lei

NORUL TOXIC III ! Legea mirosului ar putea evacua marii poluatori in afara Timisoarei! Fabrica de anvelope Continental, prima pe lista dislocarilor pentru sanatate

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInPin on PinterestEmail this to someoneBuffer this pageShare on TumblrShare on Yummly

poluare_continiental

Partidele angrenate in campania pentru alegerile parlamentare nu-si permit sa ignore potentialul electoral reprezentat de tema poluarii din Timisoara, provocata in special de fabrica de anvelope Continental, astfel ca au venit in fata electoratului cu propuneri interesante de legi care sa protejeze sanatatea oamenilor. Adica a votantilor.

Spre exemplu, Uniunea Salvati România Timișoara a inaugurat seria unor cafenele civice, denumite generic „Salvati!”, printr-o tema explicita, care s-a numit Timișoara poluata.

Acestia au explicat obiectivul proiectului. “De ce dorim sa salvam? Pe noi inșine, membrii USR Timișoara, de lipsa de implicare, de lipsa de civism, de consecintele acestora. Indiferenta ne-a costat destul! Ne-am propus initierea unui proiect de lege privind monitorizarea și masurarea mirosurilor, sau, pe scurt, „Legea mirosului”. O problema nereglementata pana in prezent in Romania, spre deosebire de numeroase alte tari ale Uniunii Europene, este disconfortul olfactiv, generat de unele activitati industriale sau activitati zootehnice, situate in vecinatatea zonelor rezidentiale și care afecteaza calitatea vietii și sanatatea populatiei din aceste zone. Aceasta pentru ca poluarea olfactiva este, de cele mai multe ori, insoțita de prezența unor substanțe sau pulberi care afecteaza direct sanatatea oamenilor”, spun politicienii.

rodica-militaru

In absenta unei legislatii specifice, Garda de Mediu nu poate obliga operatorii sa implementeze tehnologii de reducere a disconfortului olfactiv. Apare astfel necesitatea stringenta a initierii unui proiect legislativ referitor la monitorizarea și masurarea mirosurilor.  Proiectul de act normativ a fost prezentat de dr. ing. Rodica Militaru, care spune ca, in primul rând, Legea mirosului trebuie sa stabileasca metoda care sta la baza masurarii. In opinia sa, metoda cea mai utilizata in astfel de situatii este cea care utilizeaza olfactometria dinamica, in conformitate cu SR EN 13725:2003. “Calitatea aerului. Determinarea concentratiei de miros prin olfactometrie dinamica”, sunt insa posibile inca doua solutii tehnice de realizare a masurarii mirosurilor.

De asemenea, legea trebuie sa mai stabileasca clar cine, cum, când, unde, face aceste masuratori, un interval minim de la sesizare, in care trebuie initiate masuratori, punerea la dispozitia cetatenilor a unui numar de telefon, gen telverde (apelabil 24/24h), pentru raportarea disconfortului olfactiv și mediatizarea acestui numar de telefon.

In viziunea Rodicai Militaru, actul normativ trebuie sa mai clarifice modul de identificare a sursei de miros (poate fi geografic, in functie de creșterea intensitatii mirosului la apropierea de sediul poluatorului; identificarea tipului de miros, totodata stabilind masurile graduale care se dispun in cazul depașirii pragului admis, mergând pâna la dispunerea opririi din activitate a poluatorului identificat.

Instanta a insistat si pentru prezentarea, intr-un termen dat, a unui plan de masuri pentru eliminarea/diminuarea mirosului; urmarirea eficacitatii implementarii planului de masuri; masuri dispuse in urma nerealizarii sau ineficacitatii planului de masuri. 3. Acreditarea a cel putin unui laborator national pentru masurarea mirosurilor. 4. Cine suporta cheltuielile de monitorizare si masurare. 5. Asigurarea confidentialitatii, fata de operator, a momentului realizarii masuratorilor.

Se lucreaza la o lege a mirosului si in Ploiesti

poluare-2

O situatie similara cu cea de la Timisoara, respectiv poluarea masiva a orasului de catre agentii industriali tolerati de autoritati, se regaseste si la Ploiesti, unde, de asemenea, se lucreaza de zor la o Lege a mirosului. Deputatul Paul Dumbravanu a anuntat inca de luna trecuta ca peste 2.000 de cetateni au semnat o petitie online cu tema „Stop poluarii orasului Ploiesti!”, care reprezinta baza civica pentru proiectul de lege care sa monitorizeze si sa masoare mirosurile la standarde europene.

“Sustin ca rezolvarea se poate gasi numai la nivelul Parlamentului si al Guvernului sau cel putin de aici trebuie pornite lucrurile. Ca argument il constituie si concluzia comunicata de Garda de Mediu Prahova, anume ca emisiile rafinariilor, considerate cei mai mari poluatori industriali din zona, sunt in limite normale. Fapt care ii intriga pe ploiestenii supusi unui disconfort olfactiv accentuat, provenit in primul rând de la rafinarii, dar si de la alti agenti economici. Oamenii stiu prea bine ce mirosuri suporta zi de zi si nu mai accepta compromisul.

Din cercetarile proprii, din studierea legislatiei române, dar si a altor state europene, din discutiile pe care le-am initiat cu o serie de specialisti din domeniu, sunt in masura sa initiez un plan de masuri si de actiuni pentru combaterea poluarii si crearea unui mediu respirabil, sanatos, in Ploiesti si in imprejurimile orasului.

Modelul german este unul de luat in seama, mai ales ca la momentul anului 2014 a existat un proiect referitor chiar la monitorizarea si masurarea mirosurilor, parteneri fiind Agentia Nationala pentru Protectia Mediului si Agentia de Mediu din Brandenburg, axat pe Directiva Germana de Masurare a Mirosurilor, un model care functioneaza cu succes in cea mai industrializata tara din Europa.

 

Proiectul comun pare abandonat acum, dar poate fi reluat pentru a contribui la formarea si in România a unui cadru legislativ modern, european. Cea mai mare problema a noastra este aceea ca legislatia româneasca nu reglementeaza si, implicit, nu sanctioneaza poluarea olfactiva, o componenta diferita de poluarea prin emisii.

paul-dumbravanu

Nu avem in România o legislatie pentru miros, pentru mirosurile urâte care afecteaza sanatatea oamenilor. Exista si in tara noastra posibilitatea aplicarii de metode moderne de masurare a respectivei componente, dar si entitati specializate in aceasta directie, insa lucrurile se fac deocamdata cu titlu de studiu.

INCD ECOIND este o institutie publica de interes national si international in domeniul cercetarii si serviciilor de mediu cu o experienta de peste 30 de ani. Institutul este atestat de Ministerul Mediului si Padurilor pentru activitatea de evaluare, indeplineste si cerintele pentru masurarea de emisii de poluanti din aer si este atestat de catre Ministerul Sanatatii pentru monitorizarea calitatii apei potabile. Avand aceste constante pe care se poate sprijini procesul legislativ, voi propune constituirea imediata in Parlament a unui grup de lucru pentru a initia de urgenta un proiect de lege.

Acest proiect va contine si solutii politice, dar mai ales solutii tehnice, identificate de parlamentari tinând seama de sugestiile specialistilor din domeniul protectiei mediului si al sanatatii: chimisti, ingineri chimisti, biologi, biotehnologi, biochimisti, ecologi, geografi, fizicieni, etc. Pe marginea subiectului poluarii olfactive, in paralel, voi solicita derularea unei dezbateri publice nationale”, a precizat politicianul intr-un comunicat facut public zilele trecute.

Acest aspect denota faptul ca, in viitorul apropiat, poluarea va fi combatuta prin actiuni civice derulate la scara nationala, ceea ce deschide calea adoptarii rapide a unei legi a mirosului.

Romania, sanctionata la CEDO din cauza tolerantei in chestiunea poluarii

cedo_3

In ultimii ani, Romania a fost sanctionata la CEDO din cauza tolerantei cu care-i trateaza pe marii poluatori industriali, in urma unor actiuni in care s-a reclamat problemele de sanatate provocate de expunerea la otravurile din aer. In cauza Bacila impotriva Romaniei,  judecatorii de la CEDO au admis actiunea reclamantei Maria Bacila, din Copsa Mica, care a aratat ca, zilnic, cantitatile de pulberi, de metale grele si de dioxid de sulf de la uzinele Sometra si Carbosim depaseau, in momentele de vârf ale poluarii, limitele maxime admise de aproximativ douazeci de ori.

“Efectele nocive pentru sanatatea oamenilor ale substantelor chimice periculoase eliminate in atmosfera de aceasta uzina au fost stabilite in mod clar de numeroase rapoarte emise de autoritatile publice si private, ceea ce, de altfel, Guvernul nu contesta. In plus, reclamanta a prezentat documente medicale care atesta impactul si legatura de cauzalitate dintre poluare si degradarea sanatatii sale, in special intoxicarea cu plumb si cu dioxid de sulf. (…) Reticenta in privinta sanctionarii societatii a fost motivata prin faptul ca masurile pe termen scurt ar fi ineficiente si ar ameninta o mare parte a locurilor de munca din regiune. Bineinteles, Curtea recunoaste interesul pe care autoritatile interne il pot avea in a mentine activitatea economica a celui mai mare angajator dintr-un oras deja destabilizat prin inchiderea altor industrii. Totusi, Curtea apreciaza ca acest interes nu poate sa prevaleze asupra dreptului persoanelor interesate de a beneficia de un mediu echilibrat si care sa nu le afecteze sanatatea”, se precizeaza in motivarea hotararii prin care instanta europeana i-a dat castig de cauza femeii. Intrucat Maria Bacila nu a formulat nicio cerere de reparatie echitabila in termenul care i-a fost acordat, Curtea a considerat ca este necesar sa i se acorde vreo suma cu titlul de daune materiale sau morale.

Intr-o alta cauza, Tatar impotriva României, CEDO a decis, in martie 2009, sa oblige Statul Român la plata unor despagubiri in valoare de 6.266 de euro, plus orice suma ce poate fi datorata cu titlul de impozit, dupa ce Vasile Gheorghe Tatar si Paul Tatar, din Baia Mare, au reclamat faptul ca procedeul tehnologic folosit de societatea S.C. Aurul Baia Mare S.A. reprezinta un pericol pentru viata lor. De asemenea, s-a mai reclamat pasivitatea autoritatilor fata de aceasta situatie si fata de numeroasele plângeri formulate de primul reclamant. “In cazul in care o persoana este afectata in mod direct si grav de zgomot sau de alte forme de poluare, se poate ridica o problema in temeiul art. 8. Astfel, in cauza Powell si Rayner impotriva Regatului Unit (hotarârea din 21 februarie 1990, seria A nr. 172, p. 18, pct. 40), in care reclamantii se plang de noxele sonore generate de zborurile aeronavelor in timpul zilei, Curtea a considerat ca art. 8 este aplicabil, deoarece „zgomotul avioanelor de pe aeroportul Heathrow a dus la o scadere a calitatii vietii private si a confortului locuintei reclamantilor”. Intr-o cauza care se referea la o problema de poluare acustica (Moreno Gómez impotriva Spaniei, nr. 4143/02, CEDO 2004-X), Curtea a considerat din nou ca noxele denuntate aveau efecte atat asupra vietii private, cat si asupra domiciliului reclamantei”, exemplifica judecatorii europeni, adaugand ca statele au obligatia principala de a crea un cadru legislativ si administrativ care sa aiba drept obiectiv prevenirea eficace a daunelor asupra mediului si asupra sanatatii umane. (D.C.)

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Share on LinkedInPin on PinterestEmail this to someoneBuffer this pageShare on TumblrShare on Yummly

Leave a Reply

%d bloggers like this: