Alegerea pro-europeana a romanilor, din turul 2 al alegerilor prezidentiale, a calmat spiritele din piata. Actiunile au recuperat o parte din pierderi, leul s-a apreciat, iar indicii ROBOR au scazut.
Nu ne mai putem astepta ca media euro sa revina pe termen mediu sub pragul de 5 lei, care a devenit noua realitate. Majoritatea analizelor vad moneda unica la 5,05 – 5,1 lei la sfarsitul anului.
Insa acest scenariu se poate schimba dramatic daca partidele politice „serioase” nu vor da dovada de seriozitate si de dorinta de schimbare, pentru a constitui un guvern responsabil, care sa poata rezolva gravele probleme economice cu care se confrunta tara. Un guvern minoritar si, cel mai grav, alegeri parlamentare anticipate ar impinge cu rapiditate spre 5,4 – 5,5 lei, sau chiar aproape de 6 lei, asa cum anticipau cei de la JP Morgan dupa primul tur al prezidentialelor.
In acest sens, previziunile economice de primavara ale Comisiei Europene au coborat estimarea privind cresterea economiei romanesti din 2025 de la 2,5% la 1,4%. C.E. a atentionat asupra perspectivei ca deficitul guvernamental sa ramana ridicat la 8,6% din PIB in acest an, respectiv 8,4% in 2026, in timp ce deficitul de cont curent va scadea la 7,9%, respectiv 7% in 2026.
In data de 8 mai euro a atins un maxim istoric de 5,1222 lei, efect al iesirii abrupte de la guvernare a PSD. Dupa prima si singura confruntare electorala intre cei doi finalisti, prestatia mai buna a candidatului proeuropean a readus optimismul in piata, iar euro a coborat martea trecuta la 5,0991 lei
A urmat o revenire a euro la 5,1 lei, iar lunea aceasta cursul a scazut de la 5,1033 la 5,0315 lei, in timp ce cotatiile din piata au alunecat la 5,019 – 5,054 lei.
Vineri, in comunicatul de presa care a urmat sedintei de politica monetara a BNR, unde s-a decis mentinerea ratei de referinta la 6,5%, s-a precizat ca „in ultima perioada, iesirile de capital au crescut semnificativ, sub diverse forme. Aceste schimbari au avut un impact major asupra lichiditatii si ratelor dobanzilor de pe piata monetara, precum si asupra raportului cerere-oferta pe piata valutara, a rezervelor valutare ale Romaniei si a cursului de schimb al leului”.
Piata monetara s-a detensionat la randul ei, insa contractia indicilor ROBOR a fost mai mica, semn ca sterilizarea lichiditatii la care a recurs BNR pentru a scumpi leul, instrument folosit pentru a stopa cresterea cursului.
Lunea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a scazut de la 7,39%, maximul ultimilor aproape doi ani si jumatate, la 7,26%. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborat de la 7,48%, nivel comparabil cu cel din 6 februarie 2023, la 7,37% iar cel la 12 luni de la 7,53 la 7,44%.
Optimismul din piata a permis Trezoreriei sa se imprumute cu 752 milioane lei. Scadenta emisiunii de obligatiuni este in 2024 la un randament mediu de 7,46%/an.
Euro s-a apreciat la 1,1149 – 1,1288 dolari, dupa ce Moody’s a retrogradat ratingul datoriei Statelor Unite de la AAA la Aa1 cu perspectiva stabila. Cursul dolarului a coborat de la 4,5563 la 4,4631 lei.
Media francului elvetian a scazut la 5,3581 lei, iar cea a lirei sterline – la 5,9760 lei.
Aprecierea metalului galben la 3.201,70 – 3.250,80 dolari/uncie, la care a contribuit evolutia descendenta a monedei americane fata de alte valute majore, a limitat scaderea pretului gramului de aur de la 470,2624 lei la 464,9896 lei.
Lunea aceasta, bitcoin a scazut la 102.124 dolari, dupa o crestere prealabila la 107.072 dolari. La randul sau, ethereum s-a depreciat de la 2.510 la 2.352 dolari.
