Bugetul de stat pentru acest an a fost construit pe o crestere economica estimata, in toamna anului trecut, si confirmata in raportul din luna mai al Comisiei de Prognoza, de 1,4%, fata de 0,8% in 2024.
Proiectia nu avea cum sa ia in calcul situatia tensionata de dupa primul tur al prezidentialelor din mai, care a ridicat cursul euro la peste 5,12 lei, dar si masurile de austeritate luate de actualul Executiv.
O crestere a PIB confirmata de INS de doar 0,3% in primul trimestru, fata de aceeasi perioada din 2024, dar si reducerea consumului intern, efect al majorarilor de pret, semnalizeaza posibilitatea intrarii in recesiune a economiei romanesti.
Un raport al ING Bank anticipeaza o medie a cresterii preturilor in urmatoarele luni, in culoarul 7,5 – 8%, pentru ca in a doua parte a anului viitor sa se retraga la 4 – 4,5%. Exista, insa, analisti care prognozeaza posibilitatea atingerii in august a unui varf de 11%, urmare a majorarii TVA, a accizelor cat si a renuntarii la schema de plafonare a pretului la energie.
O analiza Erste Bank estimeaza mentinerea ratei de referinta la 6,5%, nivel stabilit in august trecut, pana in februarie 2026.
Vestea pozitiva a venit de la Finante, care au profitat de cererea ridicata de titluri de stat romanesti, de peste 10 miliarde dolari, si s-au imprumutat din pietele internationale cu 2 miliarde dolari cu scadenta la 5 ani, la o dobanda de 7,5%/an, si cu alte 1,75 miliarde dolari scadente la 10 ani, la o dobanda de 6,6%/an. Trezoreria a mai atras 1,5 miliarde euro, cu scadenta la 10 ani, pentru care va achita o dobanda de 6,5%.
Tendinta descrescatoare a indicilor ROBOR a continuat si joia aceasta, in ciuda aparitiei unor analize care anticipeaza o revenire a acestora la 7,5% pana la sfarsitul acestui an, evolutie datorata cresterii inflatiei.
Joi, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, s-a retras de la 6,77 la 6,75%. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,90%, iar cel la 12 luni a scazut de la 7,05 la 7,03%.
Foamea de lei a Trezoreriei s-a concretizat prin atragerea joia aceasta a 518 milioane lei, cu scadenta iunie 2026, la un randament mediu de 6,85%/an si a inca 1,1 miliarde lei, cu scadenta in aprilie 2030, la o dobanda anuala de 7,31%.
Euro a crescut marginal la 1,1710 – 1,1750 dolari, iar media monedei americane s-a retras de la 4,3345 la 4,3275 lei.
Lira sterlina s-a retras de la 5,8926 la 5,8916 lei, dupa prezentarea unui raport al Bancii Angliei, care a precizat ca tensiunile geopolitice si incertitudinile macroeconomice continua sa reprezinte un risc pentru stabilitatea financiara a Regatului Unit.
Cursul francului elvetian a urcat de la 5,4451 la 5,4484 lei.
Revenirea cererii de metal galben in pietele specializate au ridicat cotatiile la 3.310 – 3.331 dolari/uncie, astfel ca pretul gramului de aur a urcat de la 458,4241 lei la 462,6381 lei.
Bitcoin s-a apropiat la cateva sute de dolari de recordul de 111.970 dolari atins in 22 mai 2025. Ethereum fluctua in culoarul 2.757 – 2.823 dolari. (Radu Georgescu)
