Victoria lui Nicusor Dan din turul al doilea al alegerilor prezidentiale a readus optimismul in piata financiara romaneasca. Indicii bursei de la Bucuresti au crescut, leul s-a apreciat in fata principalelor valute iar indicii ROBOR au cunoscut scaderi.
Insa aceasta situatie este una de moment, in conditiile in care tara este condusa de un guvern interimar iar procesul de nastere a unui nou Executiv se arata a fi unul mai indelungat, asa cum a precizat dl Dan.
Viitorul guvern va fi obligat sa ia masuri dure pentru a reduce deficitul bugetar care se afla in prezent la 9% din PIB, cel mai ridicat la nivel european, fara a perturba cresterea economica, care a fost in primul trimestru de doar 0,2%, la limita intrarii in recesiune. Previziunile economice de primavara ale Comisiei Europene au coborat estimarea privind cresterea economiei romanesti din 2025 de la 2,5% la 1,4%.
Pentru a atenua aterizarea fortata a tarii, banca centrala foloseste toate instrumentele pe care le are la dispozitie, motiv ca la sedinta C.A. din 16 mai sa mentina rata de referinta la 6,5%, valoare stabilita in august 2024.
Guvernatorul Mugur Isarescu a afirmat la prezentarea Raportului asupra inflatiei ca „nu numai ca am intervenit pe piata valutara pentru stabilitatea cursului, dar s-a creat si o problema de lichiditate pe care a trebuit sa o rezolvam. (…) Cursul sub 5 lei era imposibil de aparat. Au fost capitaluri speculative care au actionat. Am asigurat lichiditatea necesara pentru plati bugetare si pentru plata pensiilor.”
Eforturile au fost rasplatite, iar cursul euro a scazut lunea trecuta la 5,0315 lei, fata de maximul istoric de 5,1222 lei, atins in 8 mai. Volatilitatea din urmatoarele sedinte a fost mai ridicata, iar media de vineri a fost stabilita la 5,0550 lei, cand tranzactiile s-au realizat in culoarul 5,046 – 5,061 lei, cu inchiderea pietei locale la 5,053 lei.
Votul majoritar proeuropean al romanilor a avut drept rezultat, la inceputul saptamanii trecute, scaderea indicelui ROBOR la 3 luni de la 7,39%, maximul ultimilor aproape doi ani si jumatate, la 7,26%, a celui la 6 luni de la 7,48% la 7,37% iar a celui la 12 luni de la 7,53 la 7,44%. Indicele la 3 luni a inchis saptamana la 7,29%, cel la sase luni la 7,39%, iar cel la 12 luni la 7,44%, evolutie care indica faptul ca BNR continua sa monitorize cu atentia piata iar lichiditatea s-a redus semnificativ.
Cresterea cererii de moneda unica din partea investitorilor americani sau asiatici, care vor sa profite de costul mai redus al dobanzilor la creditare, in timp ce declaratiile presedintelui Trump in privinta politicilor comerciale bulverseaza pietele, au ridicat vineri cursul euro pana la 1,1376 dolari. Ultima amenintare a Casei Albe este cea referitoare la introducerea unui tarif de 50% pentru importurile din Uniunea Europeana, incepand cu 1 iunie 2025. In piata locala, cursul monedei americane a scazut vineri la 4,4541 lei.
Cresterea inflatiei in Marea Britanie la 3,5% in aprilie, a apreciat cursul lirei sterline de la 5,9985 la 6,0107 lei, pietele internationale considerand ca Banca Angliei va mentine pentru o perioada mai lunga rata de referinta la 4,25%, valoare stabilita in urma cu circa o saptamana. Media francului elvetian a fluctuat intre 5,3581 si 5,4280 lei, cea de vineri fiind stabilita la 5,3926 lei.
Pretul gramului de aur a urcat, la nivel saptamanal, de la 464,9896 lei la 476,7388 lei, consecinta a aprecierii de vineri a metalului galben la 3.285 – 3.367 dolari/uncie, cresterea anuala fiind de aproape 45%.
In asteptarea aprobarii proiectului legislativ Genius Act, prima reglementare federala a activelor digitale (stablecoin) in Statele Unite, bitcoin a atins joi un nou record de 111.862 dolari. La finalul saptamanii principala moneda digitala fluctua intre 106.919 si 108.281 dolari. (Radu Georgescu)
NOTA: Analiza cuprinde perioada 19 – 24 mai
