Fostul judecator Sorin Gheorghisan, care s-a pensionat de la Judecatoria Timisoara, in urma cu cativa ani, a rememorat o discutie privata cu fosta sa colega Sorina Lupsa. Judecatoarea care a decis sa-si puna capat zilelor, socand o tara intreaga. In dialogul dintre cei doi magistrati, mai mult o confesiune a Sorinei Lupsa, se poate intrevedea o posibila explicatie a gestului funest. Iata mesajul postat pe Facebook de Sorin Gheorghisan:
„Colega mea Sorina, “copilul meu”, nu mai este!
In urma cu vreo doi ani i-am spus: Sorina, nu este ok, nu-mi place cum arati (evident, nu fizic, fiind o fata excelenta, atragatoare si extrem de serioasa).
“Sorin, tu stii mai bine cum este. Stress, anxietate, presiuni specifice meseriei, preocuparea permanenta de a nu gresi, implicare, dedicare, grija permanenta pentru soarta omului, legat de decizia ta in ceea ce il priveste, etc. Astea nu-ti pot aduce, personal, nimic bun. Incerc sa fac fata”.
Astazi a cedat.
Astazi Sorina mi-a adus aminte ca, desi am copii excelenti (fiu, nora, nepoata, nepot), toti absolventi de drept, spre rusinea mea si chiar criticat fiind pentru aceasta de o alta colega draga sufletului meu, la un moment dat, i-am sfatuit: NU MAGISTRATI!
Un sfat care a avut ca justificare, pentru binele lor, apreciat subiectiv de mine, ca parinte, tocmai deprecierea de-a lungul timpului a calitatii vietii personale a magistratului, viata pe care, incepand cu 01.09.1988 am vazut-o “in sectiune”, ca pe un tort taiat, fasie cu fasie, constatand obiectiv in ce hal s-au inrautatit, in cadrul “progresului” firesc, conditiile in care magistratii se chinuie sa-si duca la bun sfarsit menirea, caci ce fac ei nu e o simpla meserie, nu e un simplu “job”, e pura menire.
Conditii tot mai grele, la amplificarea carora, societatea, in necunostinta de cauza sau mai rau, tendentios, ori din interes meschin, nu a ezitat sa puna umarul, la greu.
Drum bun, Sorina!
A fost o placere si o onoare sa te am colega, sa invat de la voi, “fetele mele”, cartea proaspat adusa de voi de la INM si sa va ofer cu drag si modestie parte din experienta proprie, capatata in ani.
Viata e nedreapta!” (I.P.)
