Prima editie a summitului organizat de Fundatia IULIUS, in parteneriat cu BERD, a adus la aceeasi masa primari, arhitecti, urbanisti, reprezentanti ai administratiei centrale, ai institutiilor financiare internationale, ai mediului de business, academic si ai societatii civile.
Orasele fericite se construiesc prin incredere, natura, mobilitate inteligenta si spatii publice care aduc oamenii impreuna – una dintre concluziile principale ale summitului.
Fondurile europene, parteneriatele public-private si colaborarea dintre administratie si mediul privat sunt esentiale pentru transformarea viziunii urbane in proiecte concrete.
Prima editie TILIA – Today’s Ideas and Leadership in Action (Summitul Oraselor din Romania), organizata de Fundatia IULIUS, in parteneriat cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), pe 23 si 24 aprilie, la Palatul Culturii din Iasi, a adunat 600 de participanti fizic si peste 300 online, intr-un format care a conectat administratia locala si centrala, arhitecti, urbanisti, experti in finantare internationala, mediul de business, academic si societatea civila.
Cum pot creste orasele Romaniei fara sa isi piarda oamenii, memoria si energia? Cum pot deveni mai verzi, mai bine conectate, mai prietenoase si, in acelasi timp, mai capabile sa atraga investitii, talente si proiecte de infrastructura? Acestea au fost cateva dintre intrebarile care au deschis dezbaterea de doua zile propusa de TILIA si care au adus impreuna perspective care, de multe ori, raman separate in dezbaterea publica.
Summitul TILIA a abordat dezvoltarea urbana din doua perspective complementare. Daca prima zi a fost dedicata viziunii, designului urban, arhitecturii, mobilitatii si bunastarii in orase, cea de-a doua zi a pus accent pe solutii concrete, infrastructura, finantare, fonduri europene si mecanisme de parteneriat public-privat.
Orasele fericite se construiesc prin incredere, natura si mobilitate inteligenta
Invitatul special al summitului, Charles Montgomery, autorul cartii Orasul Fericit si unul dintre cei mai influenti urbanisti la nivel international, a vorbit despre legatura directa dintre designul urban, increderea sociala si bunastarea oamenilor.
In prezentarea sa, intitulata „Stiinta oraselor fericite si bunastarea oamenilor”, Charles Montgomery a aratat ca „designul urban dicteaza comportamentul, iar orasele pe care le construim astazi ne pot apropia sau, dimpotriva, ne pot izola”, iar „atunci cand punem masinile in centrul orasului, pierdem spatiu, libertate si, in cele din urma, fericire”.
Urbanistul a dat drept exemple transformarea Times Square din New York, indepartarea masinilor din jurul scolilor din Paris si ideea cartierelor fara parcari, ca modele prin care tehnologia si mobilitatea alternativa pot recupera spatiul urban pentru oameni.
O perspectiva complementara a fost adusa de echipa Foster + Partners, una dintre cele mai influente voci ale arhitecturii mondiale, care a sustinut la TILIA un masterclass despre repere globale pentru un design urban responsabil. Stefan Behling, Senior Executive Partner Foster + Partners, recunoscut pentru proiecte emblematice precum Apple Park, sediul Parlamentului Germaniei si Aeroportul International din Kuweit, a vorbit despre nevoia de a reconecta orasele cu natura si cu experientele reale ale oamenilor.
„Arhitectura nu inseamna doar cladiri, ci experiente: trebuie sa redam orasele oamenilor si sa cream spatii de care acestia sa se poata bucura cu adevarat. Trebuie sa creezi experiente pentru ca oamenii sa se bucure de spatiile din orase. Cautam sa cream locuri mai sanatoase pentru oameni, prin care sa ajutam natura sa se intoarca in orase”.
In cadrul summitului, Foster + Partners a prezentat si o serie de idei strategice pentru proiectul de remodelare a Palas Iasi, cu accent pe respectarea mostenirii istorice a locului, crearea de spatii pietonale, mai multa natura si o mai buna conectare a ansamblului cu Palatul Culturii.
Raluca Munteanu, Director de Dezvoltare IULIUS, a prezentat in cadrul TILIA proiectele dezvoltate de companie si viziunea care le sta la baza, aceea ca marile transformari urbane pornesc din curaj, incredere si capacitatea de a vedea potential acolo unde altii vad doar limite.
„La IULIUS, ne preocupa ideea de a construi pentru generatii, nu pentru randamente rapide. Am auzit de nenumarate ori ca nu se poate: ca nu se poate reloca, decontamina, bioremedia sau reconecta o platforma industriala la oras. Dar experienta noastra ne arata ca unele proiecte par imposibile doar pana devin realitate.
Cea mai mare provocare nu sunt nici banii, nici avizele, ci convingerea — a administratiei, a cetatenilor si a echipei — ca un loc poate deveni mai mult decat este astazi. Fie ca vorbim despre Palas Iasi, despre RIVUS la Cluj sau despre proiectul de la Constanta, miza este sa avem curajul de a vedea potential acolo unde altii vad doar risc si sa redam orasului spatii care pot genera dezvoltare, incredere si un efect real de multiplicare pentru intreaga comunitate”, a spus Raluca Munteanu.
Fondurile europene, infrastructura si parteneriatele public-private, esentiale pentru transformarea oraselor
Cea de-a doua zi a summitului a fost dedicata solutiilor si mecanismelor concrete pentru dezvoltarea oraselor din Romania. Discutiile au vizat relatia dintre administratie si finantare, precum si rolul fondurilor europene si al parteneriatelor public-private.
In debutul celei de-a doua zile, Mihai Jurca, Seful Cancelariei Primului Ministru, a vorbit despre nevoia unor parteneriate capabile sa reziste intr-un climat de volatilitate si despre rolul mediului privat in dezvoltarea infrastructurii pe termen lung. Oficialul a explicat ca, dincolo de legislatie, cheia functionarii parteneriatelor public-private tine de intelegerea principiilor de baza, in special partajarea responsabilitatilor si a riscurilor intre stat si mediul privat.
In cadrul panelului „Orase verzi”, primari si reprezentanti ai administratiilor locale – Lucian Viziteu, Primarul municipiului Bacau; Lucian Patrascu, Viceprimar Brasov; Ciprian Ciucu, Primarul General al municipiului Bucuresti; Constantin Toma, Primarul municipiului Buzau; Vergil Chitac, Primarul municipiului Constanta; Mihai Chirica, Primarul municipiului Iasi; Dragos Chitic, Administrator public, Primaria Piatra Neamt; Dan Cusnir, Viceprimar Suceava; Bogdan Buhaianu, Viceprimar Botosani – au conturat o realitate comuna a dezvoltarii urbane din Romania: orasele evolueaza mai degraba in functie de oportunitati si constrangeri decat dupa o planificare amanuntita.
Intr-un panel dedicat solutiilor de finantare a parteneriatelor de tip public-privat, Marius Persenea, Chief Operating Officer IULIUS, a subliniat nevoia unei integrari reale intre proiectele private de regenerare urbana si infrastructura gandita de administratie. „Timp de aproape 30 de ani am construit orase in mod separat: administratie si investitori. Grupul IULIUS a intrat in parteneriate public-private in Iasi si Cluj. Astazi suntem convinsi ca proiectele de regenerare urbana trebuie sa fie integrate total in infrastructura gandita de administratie, pentru relevanta pe termen lung”.
Sebastian Costea, Manager IULIUS, a aratat ca predictibilitatea este esentiala pentru proiectele de regenerare urbana. „Lista dorintelor unui investitor privat incepe cu predictibilitatea. Partenerul privat nu are niciodata venituri din a doua zi a parteneriatului. Este nevoie de o perioada de gratie, un mecanism de plati diferentiate, poate de la momentul generarii de venituri. Este nevoie de un mecanism pentru proiectele mixed-use, aflate la intersectia dintre concesiune si servicii publice. Sunt jurisdictii europene care recunosc aceste modele si reusesc sa aduca resursele publice si private intr-o singura forma de finantare”.
Maria Tzanidaki, Principal Manager, PPP Advisory Unit BERD, a explicat ca parteneriatul public-privat este un mecanism complex, dependent de un angajament politic si o procedura in care partile implicate dezvolta un model de implementare. Modelul optim, a spus aceasta, este unul mixt, in care directia vine de la centru, dar impactul real este local. Maria Tzanidaki a mai spus ca BERD pregateste un portofoliu de aproximativ 15 proiecte, cu o valoare totala estimata la circa 3 miliarde de euro, care include proiecte majore de regenerare economica si consultanta pentru guverne.
Tot in cadrul panelului dedicat PPP-urilor, Marcelo Catellanos, Senior Country Manager for Southeastern Europe International Finance Corporation, a adaugat: „Mesajul-cheie este ca acestea functioneaza in multe parti ale lumii. Este important sa identificam tarile unde functioneaza constant si se mentin pe termen lung. Exemple sunt Marea Britanie, Franta si Olanda. In Marea Britanie au folosit acest model in transport, educatie, sanatate si infrastructura. In Franta, in sistemul feroviar, energetic si in servicii. In Olanda avem colaborare pentru aeroport. Cand vorbim de aceste tari, vorbim de o viziune politica si de o capacitate de colaborare, o cultura a colaborarii, o structurare adecvata si, in final, finantatori care inteleg contextul. Romania este pregatita pentru PPP si credem ca exista prevederi legale care pot fi perfectionate, insa cadrul actual este suficient de bun pentru a permite PPP-uri. Ceea ce lipseste este o structura a colaborarii care sa distribuie responsabilitatile si riscurile.”
In cadrul summitului, Veolia Romania a prezentat modelul de excelenta PPP dintre Apa Nova Bucuresti, o compania Veolia, si Primaria Municipiului Bucuresti, unul dintre cele mai longevive si de succes parteneriate public-private din sectorul utilitatilor publice din Europa.
Semnat in 2000, acest proiect de concesiune a transformat radical infrastructura de apa si canalizare a Capitalei, prin investitii de peste 795 milioane de euro in modernizarea retelelor, extinderea serviciilor si implementarea celor mai inalte standarde europene de calitate.
Rezultate concrete: cresterea randamentului retelei de apa de la 50% in anul 2000, la aproximativ 80% in prezent – in linie cu cel din alte capitale europene; extinderea acoperirii serviciilor la peste 2,1 milioane de locuitori; modernizarea statiilor de tratare si transformarea statiei de epurare a apelor uzate de la Glina in cel mai mare producator de energie verde din zona metropolitana a Capitalei.
In paralel, pe a doua scena, Orase in devenire: Design, Natura si Cultura a explorat fortele care modeleaza caracterul unui oras, cu studii de caz concrete din domenii precum arhitectura, industrii creative, sanatate mintala si infrastructura verde.
Summitul TILIA a conturat, inca de la prima editie, directia ca orasele viitorului nu pot fi construite fragmentat, ci prin colaborare, viziune, solutii integrate si mecanisme de finantare adaptate complexitatii urbane. Orasele Romaniei au nevoie de spatii publice care aduc oamenii impreuna, de natura, mobilitate inteligenta si arhitectura de calitate, dar si de administratii capabile, reguli clare, finantare predictibila si parteneriate intre sectorul public si cel privat.
###
Despre TILIA – Today’s Ideas and Leadership In Action
TILIA – Today’s Ideas and Leadership In Action, Summitul Oraselor din Romania – este o initiativa dezvoltata de grupul IULIUS, prin Fundatia IULIUS, dedicata solutiilor concrete pentru dezvoltarea oraselor din Romania.
TILIA este conceputa ca un demers anual, care reuneste administratii publice, investitori, institutii financiare, arhitecti, mediul academic si societatea civila intr-un cadru de dialog si colaborare orientat catre implementare.
TILIA isi propune sa devina un reper pentru colaborarea intre actorii implicati in dezvoltarea urbana din Romania.
Despre Fundatia IULIUS
Fundatia IULIUS este initiativa prin care Grupul IULIUS sustine dezvoltarea sustenabila a comunitatilor, prin proiecte dedicate educatiei, protectiei mediului si cresterii calitatii vietii urbane, contribuind la orase mai bine conectate la nevoile oamenilor.
(Compania IULIUS, Consuela Dobos)
