Pe 21 mai, Biserica Ortodoxa comemoreaza Sfintii Intocmai cu Apostolii, tarul Constantin si mama sa, tarina Elena. Aceste figuri au devenit o punte intre Roma antica si civilizatia crestina, transformand credinta persecutata in religia de stat a unui vast imperiu. Actiunile lor – de la viziunea crucii inaintea bataliei decisive pana la descoperirea Crucii Datatoare de Viata a Domnului – au schimbat pentru totdeauna cursul istoriei lumii, facand din crestinism fundamentul culturii europene.
Aceasta zi este adesea numita Ziua Elenei sau Ziua lui Constantin si a Elenei.
Are o semnificatie spirituala profunda pentru credinciosii incepatori si este plina de detalii istorice pentru cititorii avansati: de la Edictul de la Milano din 313 pana la construirea Constantinopolului.
In 2026, aceasta zi coincide si cu Inaltarea Domnului, ceea ce adauga o solemnitate aparte celebrarii.
Sfintii Constantin si Elena raman un exemplu al modului in care credinta poate transforma puterea in slujire si evlavia personala in binele unui intreg popor.
De ce 21 mai: Tranzitie calendaristica si semnificatia datei
Din 2023, Biserica Ortodoxa a trecut la noul calendar iulian, care coincide cu cel secular. Sarbatorile fixe s-au mutat cu 13 zile, iar ziua pomenirii Intocmai cu Apostolii, Constantin si Elena, cade acum pe 21 mai, conform noului stil.
Anterior, conform calendarului iulian, aceasta data era adesea asociata cu memoria Apostolului Ioan Teologul, dar noua traditie a readus accentul pe sfintii care au facut din crestinism o religie mondiala.
Constantin si Elena au trait la sfarsitul secolului al III-lea – inceputul secolului al IV-lea, intr-o epoca in care crestinii erau persecutati, iar moastele si memoria lor inca inspira milioane de oameni.
In aceasta zi, in biserici se canta tropare si rugaciuni speciale, subliniind egalitatea lor cu apostolii in ceea ce priveste amploarea ispravii lor.
Traditii si semne populare pentru 21 mai
Ziua Elenei si a lui Constantin era intotdeauna asociata cu pamantul si fertilitatea.
Gospodinele semanau in si orz, crezand ca Sfanta Elena va binecuvanta recolta.
Fetele isi lasau impletiturile in jos pentru ca parul sa le creasca lung si frumos – „pentru ca mana Elenei sa-l atinga”.
Coceau placinte si le imparteau saracilor si pregateau mese pentru vecini.
Semnele erau simple si precise
Ploaia in aceasta zi promitea o recolta abundenta.
Daca aruncai muschi intr-o fantana, te asteptai la ploaie.
Inflorirea abundenta a scorusului inainte de sarbatoare insemna in bun.
Oamenii mergeau in jurul fantanilor pentru a mentine apa curata.
Aceste obiceiuri combinau caritatea crestina cu respectul pentru natura creata de Dumnezeu.
Ce poti si ce nu poti face pe 21 mai: reguli bisericesti si interdictii populare
Biserica cheama in aceasta zi sa vizitam templul, sa ne rugam sfintilor, sa facem o fapta buna – sa dam de pomana sau sa ajutam batranii.
Cel mai bine este sa luam impartasania sau sa ne spovedim, mai ales daca ziua coincide cu Inaltarea Domnului.
Evitati vanitatea: sarbatoarea ne invata smerenia si slujirea.
Interdictiile populare care au supravietuit recomanda:
Nu injura, nu barfi si nu te certa – ca sa nu aduci probleme in casa.
Fetele nu ar trebui sa-si impleteasca parul (conform traditiei) – parul desprins simbolizeaza puritatea si binecuvantarile.
Nu aruncati gunoi langa ape si fantani – apa este considerata speciala in aceasta zi.
Nu incepe fapte mari fara rugaciune, ca sa nu ajunga la nimic.
Aceste reguli nu sunt magice, ci o reamintire a respectului fata de aproapele si creatia lui Dumnezeu.
Urmandu-le, o persoana cultiva in sine virtutile prin care au trait sfintii. (I.P.)
