Bucuria sarbatorilor de iarna continua prin sarbatoarea Bobotezei si a Sfantului Ioan, iarasi momente de referinta pentru obstea credinciosilor, care, odinioara, dar si astazi, marcheaza cele doua zile de praznic prin traditii deosebite, pline de simtire si traire crestineasca.
Sfintirea cea Mare a apei, sau Aghiasma Mare, este o slujba savarsita numai de Boboteaza
In fiecare an, pe 6 ianuarie, preotii sfintesc apele, iar cei care se stropesc sau se imbaiaza in apa sfintita sunt feriti de rele si de boli. Totusi, daca stropirea cu agheasma este permisa, nu este bine sa te speli pe cap sau sa speli haine, pentru ca „se spurca apele”, potrivit superstitiilor din popor.
Apa are o semnificatie speciala in aceasta zi; se spune ca apa sfintita luata are puteri miraculoase, astfel, in ziua de Boboteaza nu se spala rufe.
De asemenea, se spune ca nu e bine sa te speli pe cap, pentru ca se murdareste apa sfintita. Unii batrani spun ca daca te vei spala pe cap in ziua de Boboteaza, o sa ai dureri de cap tot anul.
Preotii sfintesc apele, oamenii stropesc cu apa sfintita casele si animalele
In ziua de 6 ianuarie, preotii sfintesc apele, iar cu apa sfintita oamenii isi stropesc casele si animalele. Restul de agheasma pe care o primesc de la preot cand vine cu Iordanul o pastreaza in sticle, pentru leac.
In satele de pe malul unei ape, in timpul slujbei de Boboteaza, s-a impamantenit obiceiul ca preotul sa arunce o cruce de lemn in apa rece, uneori inghetata, iar cativa feciori curajosi sar dupa ea si o aduc inapoi.
Boboteaza este, simbolic si o sarbatoare a purificarii naturii de fortele raului, prin apa sfintita. Tot acum, in anumite zone ale tarii, se fac previziuni despre conditiile meteorologice din acest an, daca acestea vor fi sau nu favorabile recoltei.
Dincolo de obiceiurile crestine din aceasta zi, in traditia romaneasca se practica si unele ritualuri pagane de purificare, de alungare a spiritelor rele din gospodarii si animale.
Unii isi afuma grajdurile si vitele pentru a alunga duhurile rele din acestea, altii aprind focuri pe camp sau canta melodii insotite de strigaturi si zgomote
Potrivit unei alte credinte populare, atunci cand preotul baga sau arunca crucea in apa, dracii ies de unde s-au ascuns si fug pe camp, dar nu pot fi vazuti de oameni, ci doar de lupi, care ii urmaresc si ii sfasie.
Ce nu este bine sa faci de Boboteaza
In ziua Botezului Domnului nu este bine sa lasi haine la uscat, caci diavolii isi cauta scapare, ascunzandu-se sub ele. In popor se mai spune ca doua saptamani dupa Boboteaza nu se recomanda sa speli in parauri rufele sau camasile, caci diavolii abia asteapta sa se agate de ele.
De asemenea, fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza se vor marita in acel an, potrivit credintei populare.
Agheasma luata de la preot in ziua de Boboteaza ajuta la curatarea gospodariei de diavoli, moroi, serpi, purici, boli, dar si de influenta oamenilor malefici, precum favorizarea unor recolte bogate.
Boboteaza este o traditie veche in sanul Bisericii, praznuirea ei fiind consemnata incepand cu din secolul al III-lea. Inca de la inceput era considerata alaturi de Paste si Craciun, una dintre cele mai importante sarbatori din lumea crestina.
An de an, mii de litri de apa sunt sfintiti de preoti pentru credinciosii care se imbulzesc sa duca acasa o sticla de agheasma, pentru a-i feri de boli si de rele tot anul ce vine.
Apa sfintita sau agheasma este elementul cel mai important al sarbatorii de Boboteaza. Preotii spun despre aceasta ca este sfintita si capata proprietati supranaturale prin interventia directa a Duhului sau Spiritului Sfant.
Cel mai bun argument pentru a sustine sfintenia acestei ape este faptul ca aceasta nu se altereaza in timp, pastrandu-si calitatile chiar si un an sau doi.
Secretul aghiasmei
Secretul sta, insa, spun oamenii de stiinta, in faptul ca apa respectiva intra in contact cu argint, prin scufundarea crucii, si cu busuiocul, ambele avand proprietati antimicrobiene.
Argintul, introdus chiar pentru scurta vreme in apa, omoara bacteriile de putrefactie si algele microscopice care se afla in ea sau creeaza un mediu in care acestea nu se pot dezvolta.
Busuiocul este si el cunoscut ca fiind o planta cu proprietati antiseptice, iar cele doua, in combinatie, fac ca apa sfintita sa se conserve mult mai bine.
Busuiocul este si el recunoscut pentru calitatile sale de vindecare a anumitor afectiuni. Potrivit specialistilor in medicina naturista, partile aeriene ale plantei de busuioc prezinta importanta atat in medicina umana, cat si in cea veterinara.
Principiile sale active actioneaza antiseptic intestinal, stimuleaza digestia, antimetic, antiinflamator renal si intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug. La om e folosit in colici intestinale, balonari intestinale, voma, gripa, raceala, bronsita acuta si cronica, dureri de cap, ulcer gastric, infectii urinare, anorexie, diaree etc.
Ce prevesteste vremea din ziua de Boboteaza
Vremea din ziua de Boboteaza o prevesteste, conform credintei populare, pe cea de peste an. Daca ploua, urmeaza o iarna lunga, iar timpul frumos prezice o vara frumoasa.
Daca bate crivatul, este semn ca vor fi roade bogate, iar daca va curge apa din streasina, se va face vin bun. Totodata, daca de Boboteaza pomii sunt imbracati in promoroaca, va fi belsug si sanatate.
Sarbatoarea Bobotezei se asociaza cu practicarea unor ritualuri care difera, de multe ori, de la o zona geografica la alta.
Dupa liturghie, preotul, insotit de credinciosii dintr-o localitate anume, merg in procesiune pe malul apei din localitatea respectiva pentru sfintirea apei. Spre seara, vanatorii si padurarii trag cu pusca peste oglinda apei, pentru alungarea duhurile rele, care se spune ca sunt cuibarite in apa.
Raurile, fluviile si lacurile sunt purificate acum si, de aceea, femeile nu au voie sa spele rufe in apele curgatoare vreme de opt zile, iar aceste ape raman sfintite trei-sase saptamani.
Cand este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregateste Crucea de gheata a Bobotezei. Potrivit traditiei ortodoxe, agheazma se bea dimineata, inainte de micul dejun, in zilele de post, de sarbatori sau la ceas de boala sau de mare necaz.
Boboteaza – Sfintirea cea mare a apei
La Boboteaza, datina cea mai importanta era Iordanul sau Sfintirea cea mare a apei. Inca din vechime, in traditia populara se spunea ca oricine ar intra in aceasta zi in apa va fi aparat de toate bolile.
Sfintirea apei se facea intr-un loc special amenajat langa o fantana sau o apa curgatoare. Din Agheazma binecuvantata in aceasta zi obisnuiau sa bea toti membrii familiei, iar o parte se punea si in mancarea vitelor, pentru ca si acestea sa fie sanatoase.
Si in zilele nostre, in popor se spune ca Boboteaza este dricul iernii; dupa gerul mare, traditional, zilei de Boboteaza, iarna se pregateste sa plece. In ziua de Boboteaza, preotii sfintesc cu agheasma oamenii, casele si lucrurile din gospodaria fiecarui credincios.
Cu apa sfintita se stropesc si animalele din gospodarie-oile, porcii si boii, animale binecuvantate de Dumnezeu. In schimb, nu se imprastie agheasma peste cai si peste iepuri, care se pot preface in diavoli.
Cu agheasma, adunata de la trei biserici, se stropesc ogoarele, painea facuta in casa si portofelul, care contine cel putin trei bancnote noi, pentru ca sporul sa nu fie alungat din casa de gandurile rele ale dusmanilor.
Boboteaza- momentul cand cerurile se deschid
Traditia spune ca Boboteaza este momentul cand cerurile se deschid, iar ingerul pazitor dezvaluie tinerilor care le este norocul si ursita in dragoste.
Fetele care doresc sa isi viseze ursitul trebuie sa „fure” sau sa accepte de la preot un firicel de busuioc sfintit. Se spune ca daca il vor tine in san sau il vor pune sub perna inainte de a adormi, dar si daca postesc si se roaga Sfantului Ioan in ajun de Boboteaza, il vor vedea in vis pe cel cu care le este harazit sa se casatoreasca.
In unele zone ale tarii, in ajunul Bobotezei, se spune ca pentru a-si visa alesul, fetele trebuie sa manance o turta framantata doar cu 9 degete, din 8 linguri de faina si o lingura de sare si sa-si lege pe inelar un fir rosu de matase.
Apoi, cel pe care-l vor visa noaptea ca le aduce apa este ursitul lor.
In Ajunul Bobotezei se tine post negru
Prin traditie, se tine post negru (sau zi de sec) in Ajunul Bobotezei. Se spune ca cei care reusesc sa nu manance si sa nu bea nimic in aceasta zi vor avea parte de noroc, sanatate si binecuvantare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.
Dupa ce iau agheasma de la preot, fetele tinere obisnuiesc sa se imbaieze de trei ori in rau sau sa-si toarne apa pe cap simbolic. Precum s-a adunat poporul la malurile Iordanului, tot asa se vor strange petitorii la usa fetei respective.
Pe vremuri se obisnuia ca, in Ajunul Bobotezei, sa se pregateasca o masa bogata, asemanatoare cu cea din Ajunul Craciunului, cu 12 feluri de mancare: coliva, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, bors de „burechiuse” sau „urechiusele babei” (fasole alba cu coltunasi umpluti cu ciuperci), bors de peste, peste prajit, placinte de post umplute cu tocatura de varza acra, placinte cu mac.
Masa era sfintita de preot, care umbla din casa in casa cu „Iordanul” sau „Chiralesa”. Exista credinta ca, strigand „Chiralesa”, care inseamna „Doamne, miluieste!”, oamenii capata putere, toate relele fug si anul va fi curat pana la Sfantul Andrei (30 noiembrie).
Dupa sfintirea mesei, o parte din mancare se dadea animalelor din gospodarie, pentru a fi fertile si protejate de boli. (I.P.)
sursa: doxologia.ro
