Un raport al Erste Bank privind costurile interventiilor efectuate de BNR pentru stoparea deprecierii leului, de luna trecuta, indicau o suma de 6 miliarde euro.
Luni, banca centrala a publicat nivelul rezervelor valutare, care, de la 62,41 miliarde euro, la sfarsitul lui aprilie, s-au contractat la 55,66 miliarde euro, la finalul lui mai.
La prezentarea Raportului asupra inflatiei, la scurt timp dupa castigarea alegerilor de catre presedintele Dan, guvernatorul BNR a explicat ca majorarea „dobanzilor de la 5,5% la 7,5% era inevitabila. Daca lichiditatea se schimba, daca perceptia Romaniei se schimba, se imbunatateste si incep sa vina din nou capitalurile care au iesit, dobanzile vor veni usor in jos, dupa care vom discuta si ratele de politica monetara”.
BNR a realizat o noua operatiune prin intermediul careia bancile comerciale s-au imprumutat pentru o saptamana cu 25,038 miliarde lei la o dobanda de 6,5%/an, echivalentul ratei de referinta. A fost a doua astfel de interventie, dupa cea de lunea trecuta care a avut o valoare de 17,893 miliarde lei, care a intrerupt o perioada de 7 ani fara astfel de operatiuni din partea BNR.
Masura a fost necesara in conditiile in care lichiditatea din piata monetara s-a redus semnificativ dupa ce BNR a sterilizat excesul de lei la jumatatea lui mai.
Efectul asupra indicilor ROBOR a fost limitat, dealerii bancari fiind prudenti in lipsa unui guvern stabil si cu perspectiva ca inflatia sa se mentina ridicata.
Astfel, indicele la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a stagnat la 7,15%. Cel la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborat marginal, la 7,24, iar cel la 12 luni a alunecat de la 7,35 la 7,34%.
Pentru a rostogoli datorii mai vechi si a face noi imprumuturi, Trezoreria si-a propus sa atraga in iunie 5,805 miliarde lei, suma mai mica cu 255 de milioane lei mai mica decat cea de luna trecuta.
Primul pas a fost facut lunea aceasta, cand Finantele s-au imprumutat cu 936 milioane lei cu scadenta iunie 2034 la o dobanda medie anuala de 7,54%, dar a refuzat ofertele de cumparare in cazul unei emisiuni cu scadenta mai 2026, care avea o valoare programata de 400 milioane lei.
Luna trecuta a fost una dintre cele mai dificile pentru leu din ultimii 20 de ani. Euro a atins in 7 mai un maxim de 5,0991 lei, francul elvetian pe cel 5,4930 lei in 8 mai iar lira sterlina a crescut pana la 6,0646 lei in 13 mai. Dolarul a crescut la 4,5826 lei
Lunea aceasta, media euro a scazut de la 5,0639 la 5,0572 lei, iar cotatiile au coborat de la 5,062 lei, la deschidere, la 5,054 lei, in partea a doua a zilei.
Ingrijorarile investitorilor privind razboiul comercial initiat de presedintele Trump si tensiunile comerciale dintre Statele Unite si China a avut ca efect aprecierea euro de la 1,1347 la 1,1437 dolari. Cursul monedei americane a scazut de la 4,4699 la 4,4260 lei.
Moneda unica s-a apreciat si fata de cea elvetiana si britanica. Astfel, media francului a coborat de la 5,4252 la 5,4175 lei iar cea lirei sterline de la 6,0206 la 5,9937 lei.
Pretul gramului de aur, care a atins in 8 mai un maxim istoric de 487,0692 lei, a inceput iunie cu o crestere de la 473,9101 lei la 476,2358 lei, la care a contribuit aprecierea metalului galben de la 3.288 la 3.362 dolari/uncie, mai mult cu peste 1.000 dolari fata de perioada similara a anului trecut.
Bitcoin fluctua intre 103.911 si 105.970 dolari iar ethereum s-a retras la 2.480 – 2.545 dolari. (Radu Georgescu)
