Romania se confrunta cu una dintre cele mai dificile situatii bugetare din ultimii ani, avertizeaza Ilie Bolojan, presedintele interimar al PNL.
Intr-o conferinta de presa sustinuta la Palatul Parlamentului, dar si printr-o postare pe Facebook, acesta a explicat ca vor urma masuri pentru reducerea deficitului bugetar.
„Vor fi luate masuri de corectie care majoritatea sunt nepopulare, dar care, din pacate, sunt necesare, pentru care este nevoie de o masa critica, in primul rand de o sustinere parlamentara, si cred ca in aceasta saptamana se contureaza aceasta masa critica si astept ca saptamana viitoare sa se inchida aceste discutii, in asa fel incat in termenul cel mai scurt sa existe o sustinere pentru acest pachet de masuri”, a declarat el.
Liderul PNL a descris situatia economica actuala ca fiind una complicata si a explicat ca deficitul bugetar al Romaniei este cel mai mare din Uniunea Europeana.
Potrivit acestuia, anul trecut s-a inregistrat o diferenta de 152 de miliarde de lei intre venituri si cheltuieli, suma fiind acoperita prin imprumuturi.
„Avem un deficit bugetar foarte mare. Adica, diferenta dintre veniturile pe care le incasam si cheltuieli este cea mai mare din Europa. (…) Deficitul bugetar a fost anul trecut la 9,3% din PIB. Este un deficit foarte mare, care este acumulat pe mai multi ani, care inseamna o presiune puternica pe contractarea de credite, pe plata dobanzilor”, a explicat Bolojan.
El a mai atras atentia ca nu putem continua in acest ritm de indatorare, deoarece exista riscul sa nu mai putem accesa imprumuturi, ceea ce ar duce la incapacitate de plata.
„Nu mai putem continua asa, pentru ca am ajunge sa nu mai fim imprumutati si am intra in incapacitate de plata”, a scris Bolojan pe Facebook, unde a publicat si un grafic care arata ca Romania se afla pe ultimul loc in UE la acest capitol.
Printre cauzele dezechilibrului bugetar, Bolojan a mentionat cresterea accelerata a cheltuielilor in raport cu veniturile. A dat ca exemplu diferentele dintre anii 2023 si 2024, cand veniturile au crescut cu putin peste 10%, iar cheltuielile generale ale statului au crescut cu 19%.
El a identificat trei categorii principale care au consumat aceste resurse: salariile din sectorul public, pensiile si alte cheltuieli care nu au tinut cont de capacitatea de incasare a statului.
“Ganditi-va ca in 2024 fata de 2023, veniturile au crescut cu putin peste 10%, iar cheltuielile generale ale statului au crescut cu aproximativ 19% si ne putem da seama ce inseamna aceasta crestere de diferenta. (…) In 2024 fata de 2023 a insemnat o crestere de venituri de putin peste 10% si o crestere a fondului de salarii de 24%. Asta inseamna, cu siguranta, ca in anumite sectoare avem prea multi angajati si asta inseamna ca, tot in anumite sectoare, exista privilegii, exista institutii unde, in mod cert, fondurile de salarii pot fi corectate, fara sa se afecteze in felul acesta activitatea institutiei”,a explicat acesta.
Referitor la pensii, Bolojan a mentionat ca in ultimii patru ani inflatia a fost de 36%, in timp ce fondul de pensii a crescut cu 53%.
Doar in ultimul an, fondul de pensii a crescut cu 19%, desi majorarea substantiala a intrat in vigoare abia din septembrie.
„E un lucru bun ca au crescut pensiile, dar, din nou, trebuie sa ne gandim la capacitatea tarii noastre de a le plati si, de asemenea, de a vedea distributia lor, pentru ca sunt niste inechitati foarte mari in sectorul de pensii. Avem pensia medie de aproximativ 550-600 de euro si avem pensii in sistemul de justitie, medii, cu o pensionare la 48, de 5.000 de euro, ceea ce inseamna niste diferente si niste inechitati foarte mari”, a precizat el.
Ilie Bolojan a insistat si asupra nevoii de a atrage cat mai repede fondurile europene disponibile, fiind necesara renegocierea unor obiective din Planul National de Redresare si Rezilienta.
„E nevoie ca sa renegociem planul dupa care accesam fondurile europene, pentru ca nu il mai putem respecta, anumite tinte nu mai pot fi indeplinite. (…) Ultima transa de bani nu ne-a fost virata integral, avem aproape 900 de milioane de euro care au fost retinuti pana la rezolvarea problemelor ce tin de pensiile speciale, ce tin de conducerea companiilor de stat, de asa-numita guvernanta corporativa”, a transmis Bolojan.
A mai propus ca toate institutiile publice si companiile de stat sa fie auditate si a cerut transparentizarea completa a cheltuielilor. Bolojan a vorbit si despre nevoia unei reforme in zona pensiilor speciale si a declarat ca o crestere a impozitului pe proprietate, prevazuta pentru 1 ianuarie anul viitor, este inevitabila. (Laura Ilioiu)
