La prezentarea Raportului asupra inflatiei, guvernatorul BNR a afirmat ca o „scadere a dobanzii de politica monetara nu o sa vedeti anul acesta, dar pe piata ROBOR a scazut. Treptat conditiile monetare si de lichiditate s-au imbunatatit, pentru ca s-a recastigat treptat credibilitatea tarii, au revenit fluxuri de capital. Daca lucrurile merg bine si lucrurile merg treptat, nu brutal, s-ar putea ca situatia sa se mai amelioreze”.
Toate analizele facute de bancile comerciale anticipeaza pentru primul semestru din 2026 o prima taiere a ratei de referinta, care se situeaza din august trecut la 6,5%/an.
BNR estimeaza pentru luna viitoare un varf al inflatiei de 9,6 – 9,7%, respectiv de 8,8%, pentru sfarsitul anului, consecinta a eliminarii plafonarii la preturile energiei, care a provocat o crestere a preturilor de circa 60%, si a majorarii TVA si a accizelor.
Un raport ING Bank este mult mai pesimist si vede o inflatie de 9,3% la finalul lui 2025, dar vede dobanda de politica monetara adusa la sfarsitul lui 2026 in jurul valorii de 5,5%. In schimb, cei de la BCR estimeaza pentru finalul anului o crestere a preturilor de 8,8%, respectiv de 3,7% la sfarsitul lui 2026.
Conform datelor publicate, miercuri, de Eurostat, Romania este tara cu cea mai ridicata inflatie, cu o crestere anuala de 6,6%, in iulie, luna in care preturile la nivelul Uniunii Europene au cunoscut un avans an/an de 2,4%, de la 2,3% in luna precedenta.
Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, s-a oprit la 6,60%, nivel stabilit in urma cu doua saptamani. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,74%, dupa scaderea marginala de marti, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,90%.
Daca ROBOR a coborat aproape de nivelul ratei de referinta, ceea ce indica echilibrarea lichiditatii din piata, in schimb cei care achita ratele la credite in functie de indicele IRCC, vor scoate in ultimele luni ale acestui an mai multi din bani din buzunare, in conditiile in care acesta va urca de 5,55%, in prezent, la peste 6%.
Cresterea sentimentului de aversiune fata de risc a redus plasamentele considerate riscante, cum sunt monedele de la marginea zonei euro.
Dupa patru sedinte consecutive de depreciere, media euro a urcat de la 5,0573 la 5,0611 lei, sub valoarea de 5,0633 lei, stabilita miercurea trecuta. Tranzactiile se realizau in culoarul 5,057 – 5,062 lei.
Euro fluctua in culoarul 1,1623 – 1,1693 dolari, inainte de publicarea minutei sedintei de politica a Rezervei Federale americane, de la sfarsitul lui iulie, si de intalnirea anuala a sefilor marilor banci centrale, care se va desfasura la Jackson Hole (Wyoming) in Statele Unite. In piata locala, cursul monedei americane a crescut de la 4,3312 la 4,3462 lei, fata de 4,3173 lei, la jumatatea saptamanii trecute.
Pretul gramului de aur a scazut marginal de la 464,9675 lei la 464,7759 lei, un pret mai mic fiind inregistrat in 25 iulie. Metalul galben a avut in prima parte a zilei o evolutie depreciativa si a atins un minim de 3.310 dolari, dupa care a recuperat si a urcat la 3.342 dolari, valoare apropiata de maximele de marti.
Decizia investitorilor de a-si marca profiturile dupa maximul de 124.456 dolari, atins joia trecuta, a coborat bitcoin la 112.616 – 114.038 dolari. La randul sau, ether a scazut la 4.067 – 4.240 dolari, dupa ce s-a apropiat de recordul de 4.892 dolari, atins in noiembrie 2021. (Radu Georgescu)
