Controverse: Chipul lui Decebal, o opera de arta sau un kitsch? Legenda din spatele sculpturii in munte de la Cazanele Dunarii

Pe malurile Dunarii, la intrarea in golful Mraconia, intre localitatile Eselnita si Dubova, aflate la circa 15-20 km de Orsova, printre stanci inalte si ape adanci, vegheaza tacut un chip urias, sapat in piatra.

Este Decebal, ultimul rege al dacilor, transformat, din legenda, intr-o sculptura in munte. Privirea lui adanca, sculptata in stanca de peste 50 de metri inaltime, pare sa tina piept timpului si sa aminteasca – fiecarui trecator – de istoria acestui neam. Chipul lui Decebal de la Cazanele Dunarii nu are mii de ani, asa cum cred multi turisti, ci doar cateva decenii.

Putini stiu, insa, ca, in 1994, un tanar sculptor roman, de 26 de ani, pe nume Florin Cotarcea, a castigat un concurs anonim, care avea sa-i schimbe viata. Miza era uriasa si aproape imposibila: sa transforme o stanca de 55 de metri intr-un portret urias al regelui dacilor, chiar pe malul Dunarii.

In spatele proiectului se afla miliardarul Iosif Constantin Dragan, cel mai bogat roman al vremii, convins ca dacii si tracii au fost leaganul civilizatiei europene. Pentru el, chipul lui Decebal nu era doar o sculptura, ci un manifest in piatra, menit sa arate lumii intregi ca originile Europei sunt aici, in Romania. Dragan ar fi cheltuit peste un milion de dolari pentru realizarea lucrarii, iar eforturile financiare i-au fost rasplatite prin inscriptia din stanca: Decebalus Rex – Dragan Fecit, adica Regele Decebal – Facuta de Dragan.

Pentru Florin Cotarcea, eforturile au fost extrem de mari pentru sculptura in stanca. El, impreuna cu echipa sa de 11 alpinisti, au muncit zece ani in conditii extreme, accesul fiind doar pe apa, cu uneltele carate in spate, saci de 50 de kg, pe poteci abrupte. Vara, stanca se incingea foarte tare datorita temperaturilor ridicate si devenea aproape imposibil de lucrat. Cu toate acestea, ciocanele pneumatice, dinamita si betonul au inceput, incet, sa contureze chipul regelui dac.

De asemenea, au avut loc si numeroase accidentte: un alpinist a fost muscat de vipera, cinci au cazut cand s-au rupt pitoanele de siguranta, iar, in 2003, nasul lui Decebal, lung de 7 metri, s-a fisurat si a fost nevoie sa fie dinamitat partial si reconstruit, intarindu-l cu armatura de fier si ciment.

In 2004, odata cu moartea lui Dragan, finantarea s-a oprit brusc. Lucrarea era finalizata in proportie de 60%, dar nimeni nu a mai continuat. Florin Cotarcea spunea ca ar mai fi de sapat in stanca inca vreo 10 ani, la aceasta lucrare, si tot el a coordonat lucrarile in cadrul unui documentar despre Chipul lui Decebal.

Apoi, Florin, a plecat in Germania, unde a lucrat ca sofer, iar mai tarziu a inceput sa faca tatuaje. Ironia face ca printre cele mai cerute desene pe pielea romanilor din diaspora sa fie chiar chipul lui Decebal.

Astazi, peste 50.000 de turisti viziteaza anual stanca de la Cazane si fotografiaza chipul urias al regelui dac. Basorelieful care il portretizeaza pe regele dac a ajuns la dimensiuni impresionante. Aproape 40 de metri inaltime, 25 de metri latime, ochii de 4 metri, un nas lung de 7 metri si lat de 4 metri, statuia fiind cea mai mare de acest fel din Europa.

Din nefericire, in spatiul public s-a vorbit putin despre povestea din spatele operei si despre sculptorul care a luptat zece ani cu piatra.

Florin Cotarcea nu mai este un nume rostit des, dar creatia lui ramane una dintre cele mai impresionante atractii ale Romaniei, un monument mai mic decat Statuia Libertatii, dar mai inalt decat Christos din Rio.

Controversele sculpturii

Unii analisti de conjunctura considera Chipul lui Decebal o sculptura masiva, dar plina de imperfectiuni. Altii spun ca sculptura difera ca infatisare de macheta propusa la mijlocul anilor ‘90, iar crucea infipta in stanca, forma nasului si inscriptia Decebalus Rex – Dragan Fecit, au fost adesea subiectul comentariilor rautacioase.

Multi oameni spun ca rezultatul final nu seamana deloc cu regele Decebal, ba, mai mult spun, ca sculptura il infatiseaza pe Florin Cotarcea, autorul operei de arta.

Arhitecti importanti au apreciat ca acele comparatii cu Statuia Libertatii si Christos din Rio sunt inutile pentru ca nu se pot raporta la calitatea artistica, ci doar la dimensiuni, in conditiile in care monumentele respective sunt capodopere realizate de mari artisti, cu tehnici sofisticate, schelete metalice uriase si studii ingineresti complexe si o viziune plastica autentica. Comparatia se face strict pe centimetri, nu pe valoarea artistica, Chipul lui Decebal, fiind – dupa parerea lor – un exercitiu de dinamitare si cioplire grosiera, consolidat cu beton si fier, fara expresie, fara proportii, care este, in realitate, un kitsch urias si nicidecum o opera de arta, fiind unic doar prin uratenia lui.

Tot acesti specialisti spun ca valoarea artistica este extrem de scazuta si se fac comparatii cu alte opere de arta, cum ar fi Leul din Lucerna, Mount Rushmore sau Buddha de la Leshan, diferentele fiind evidente, acestea fiind gandite de artisti de calibru si integrate in contexte culturale, peisagistice si naturale, prin studii serioase.

Ei spun ca multi turisti se emotioneaza cand vad Chipul lui Decebal, si e firesc, pentru ca totul vine din lipsa de comparatie: un kitsch poate emotiona la fel de usor ca o capodopera, dar daca vedem o data Leul din Lucerna sau Buddha de la Leshan, intelegem imediat cat de disproportionat si modest este Chipul lui Decebal.

Specialistii familiarizati cu opere de arta de mari dimensiuni spun ca nu e vina turistilor ca nu stiu, dar ca e de datoria lor sa spuna adevarul.

Sigur, comparatia nu este una relevanta, in conditiile in care se face referinta la o sculptura in stanca care isi revendica statutul de opera de arta, cea a lui Florin Cotarcea, finalizata doar in proportie de 60%, si cele care au fost finalizate 100%, cum sunt Leul din Lucerna si Buddha de la Leshan.

Voi ce parere aveti? Chipul lui Decebal e un kitsch sau o opera de arta?  (Laura Armenisan)