Cu prilejul Noptii Muzeelor la Sate, peste 20 de artizani, mesteri populari si producatori locali din Banat si din alte zone ale tarii vin la Conacul Zagujeni pentru Zestrea – Festival de Arte si Bucurii.
Jorj Art aduce piesele sale de rezistenta, furcile de tors cu clopotei sau aripi – odinioara unelte de baza la sezatori, astazi declaratii de dragoste sculptate in lemn, bijuterii ale memoriei colective. Mert Crafts aduce la Zestrea – Festival de Arte si Bucurii opinci, gentute, curele – toate din piele, toate lucrate cu migala si respect pentru traditie. In mainile lui Cipri Mert, pielea prinde viata si se transforma in obiecte care duc mai departe mestesugul autentic romanesc.
My romanian store vine cu o serie de obiecte traditionale si reinterpretate din diferite zone ale tarii. Fiecare piesa expusa e mai mult decat un obiect: e o punte intre trecut si prezent, intre sufletul satului romanesc si ritmul lumii de azi.
Kenosis Design, atelier cunoscut pentru mobilierul de lux din lemn masiv, lucrat manual, aduce la Conacul Zagujeni o viziune noua asupra artei si designului functional. Echipa transforma resturile de lemn nobil in bijuterii si accesorii unice: pandantive, brose, cercei si ace de par – fiecare piesa spune povestea imperfectiunilor lemnului, puse in valoare prin migala si creativitate.
Simo’s Ceramics (@simo.s.ceramics) aduce la Conacul Zagujeni un strop de culoare, delicatete si originalitate. De la farfurii colorate si cani pana la bijuterii delicate din portelan, fiecare obiect reflecta pasiunea Simonei pentru ceramica si dorinta de a aduce frumusete in casele si vietile noastre.
Roxana Bita este o curatoare de bijuterii cu gust rafinat si o mana iscusita la crosetat. Vine la Zestrea cu o selectie de bijuterii atent alese, care pot fi purtate zi de zi sau pastrate pentru ocazii speciale.
Pe Isabella Duicu o recunosti usor – are bucuria in glas si un univers intreg de culoare in lucrarile sale. Pe 6 si 7 septembrie o veti gasi in curtea Conacului Zagujeni cu bijuterii si obiecte decorative care aduc zambete si un strop de magie.
Doamnele iubitoare de bijuterii vor putea alege si lucruri facute cu suflet de Gina Tudor, bijuterii traditionale marca Rodica Sabadis, dantela de la Maria Maries, dar si ii si tesaturi de la mesterul popular Viorica Pop, precum si genti pictate manual de Margareta Kiss. Tanti Maria de la Maciova va aduce costume populare vechi, adevarate comori. Marilena Simion transforma ceara in lumanari numai bune de facut cadou si de luminat spatiile dragi.
Cu drag de pamant, de plante si de simplitatea lucrurilor facute cu grija, familia Mirescu ne aduce si anul acesta la Zestrea saculeti parfumati, uleiuri si alte mici bucurii care ne duc cu gandul la copilarie, la dulapul bunicii, la tihna verii si a satului de altadata.
Lavanda de Margina & Simth essentials aduc in Festival cosmetice pur naturale, menite sa transforme ingrijirea de zi cu zi intr-un ritual al armoniei si al echilibrului.
Trandafiri de Curtea vin cu cosmetice naturale si cu delicii pe baza de trandafiri.
Dl. Danut Beg duce mai departe retetele banatene mostenite din familie, gatind la foc domol, in tihna, cu cele mai bune ingrediente – multe dintre ele cultivate sau culese chiar de ei. In borcane si sticlute veti gasi gusturi autentice: zacusca, muraturi din ciuperci, dulceata de fructe, serbeturi naturale si alte minunatii greu de ales intre ele.
La #Zestrea2025 ne bucuram sa ii avem alaturi pe cei din familia Martalogu, locuitori ai comunei Cornereva. Pe mesele lor gasiti doar bunatati facute acasa: mezeluri afumate, branzeturi proaspete, uleiuri presate la rece, dulceturi si licori aromate, dar si placinte si paine – toate cu gustul autentic al Banatului de Munte.
In satul Verendin, din comuna Luncavita, traditia se pastreaza cu grija din generatie in generatie. De la strabunicii doamnei Bosioc pana in prezent, intreaga familie are grija de animale si pregateste branzeturi dupa retete vechi, invatate de la bunici si pastrate cu sfintenie.
Gheorghe Ion Daniel Popa, apicultor din Brosteni, Oravita, aduce la Conac produse apicole din stupina proprie, facute cu grija si pasiune, iar Felicia Romanu aduce sanatate de la albine, miere cruda chiar din comuna Constantin-Daicoviciu.
Uzoni Claudiu ii asteapta pe vizitatori cu faimoasa Biblioteca de Afumaturi – locul unde rafturile nu ascund romane, ci slanini, sunci, costite si carnati pregatiti dupa retete din Banatul Montan, cu lemn de fag si multa dragoste. Pentru ca vremea se anunta frumoasa, berea artizanala si limonada de la Scorilo va fi din belsug.
La Zestrea – Festival de Arte si Bucurii, accesul este gratuit pentru expozitiile din Conac, tururile ghidate si zona de artizani, mesteri populari si producatori locali. Detalii pe https://www.blt.ro/zestrea-festival-de-arte-si-bucurii-editia-2025.html pentru bilete atat la concertele Saraimanic – Lautaresele si Cvartetul de coarde, cat si pentru atelierele si spectacolele pentru copii. Fondurile stranse din vanzarea biletelor si a abonamentelor vor contribui la punerea in siguranta a monumentului istoric.
Zestrea – Festival de Arte si Bucurii este organizat de Conacul Zagujeni cu sprijinul Primariei Constantin Daicoviciu, avand ca parteneri Consiliul Judetean Caras-Severin prin Muzeul Judetean de Etnografie si al Regimentului de Granita, Filarmonica Banatul Timisoara, Asociatia Prin Banat, 21 Concept, My Romanian Store si Duty Shop.
Despre Conacul Zagujeni
Conacul Zagujeni, monument clasa B, este singurul conac din judetul Caras-Severin inregistrat in lista Monumentelor Istorice. Istoria Conacului Zagujeni este o istorie multiculturala. Miklós si Simon, descendentii de origine armeana a lui Jakabffy Kristóf, unul dintre intemeietorii orasului Gherla, au achizitionat domeniul de la Zagujeni in 1808. Dupa moartea lui Miklós, in 1841, proprietatea si rangul nobiliar vor fi mostenite de catre fiii adoptivi ai acestuia, Imre si Gyula Kopal.
In 1850, Gyula va finaliza conacul inceput de tatal sau in 1835. Din cauza datoriilor acumulate, Gyula va vinde proprietatea baronesei Hermine von der Heydte. In 1874, sub impactul mortii premature a fiului ei, baroneasa va vinde mosia catre familia de industriasi vienezi Juhász. Aceasta va extinde cladirea palatului, va amenaja parcul interior cu arbori de esenta rara, o sera si o piscina. In al Doilea Razboi Mondial, conacul, ca atatea alte cladiri emblematice, va ajunge in mainile trupelor ruse. In perioada comunista, conacul a fost utilizat ca sediu pentru S.M.A, iar dupa Revolutie a continuat sa deserveasca Agromec. Conacul Zagujeni a fost salvat de la deterioare de fostul proprietar, fiu al comunei Constantin Daicoviciu.
In anul 2023, Conacul Zagujeni a fost achizitionat de actualii proprietari, iar incepand cu anul 2024, Conacul Zagujeni a intrat intr-un amplu proces de revitalizare. Proiectul isi propune sa transforme Conacul Zagujeni dintr-un spatiu istoric abandonat intr-un hub, un reper activ de memorie, cultura, educatie si antreprenoriat pentru comunitatea locala si vizitatori. Conceptul porneste de la ideea ca patrimoniul devine viu in contact cu oamenii, iar monumentele pot functiona ca spatii de dezvoltare, de invatare, de creatie, apartenenta, ca motor pentru dezvoltarea sustenabila a comunitatilor. Mai multe detalii despre monumentul istoric si procesul de revitalizare pe www.conaculzagujeni.org, pe pagina de Facebook si pe Instagram. Date de contact Conacul Zagujeni: comunicare@conaculzagujeni.org. (Conacul Zagujeni, Comunicat)
