In prima sedinta din noiembrie, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a scazut de la 6,35 la 6,34%, fata de 5,92%, la inceputul anului.
Indicele la sase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborat de la 6,50 la 6,48% fata de 5,97% la inceputul lui 2025, iar cel la 12 luni a alunecat de la 6,70 la 6,68%, comparativ cu 6,02%, in primele zile din acest an.
Se observa scaderea in premiera a indicelui la 6 luni sub nivelul ratei de referinta care se afla din august 2024 la 6,5%. Evolutia poate fi pusa pe seama majorarii constante a lichiditatii, care nu-si gaseste insa drumul catre creditarea economiei sau populatiei, bancile preferand sa-i plaseze in depozite la BNR, unde obtin o dobanda de 5,5%.
Indicele de referinta pentru creditele consumatorilor (IRCC), care se calculeaza in functie de dobanda medie zilnica la care se imprumuta bancile intre ele si este aplicat cu o intarziere de un trimestru fata de perioada de referinta, se situeaza la 6,06%/an pana la sfarsitul acestui an, pentru ca in primul trimestru din 2026 sa coboare la 5,68%.
Luna aceasta, Ministerul Finantelor intentioneaza sa se imprumute din piata locala cu 7,75 miliarde lei, in conditiile in care necesarul brut de finantare pentru 2025 in valoare de de 259 miliarde lei a fost acoperit in proportie de peste 95%, calculat la un deficit bugetar de 8,4% din PIB.
Trezoreria s-a imprumutat la inceput de luna cu 500 milioane lei cu scadenta iulie 2031 pentru care a acceptat o dobanda medie anuala de 6,98%, la care s-au adaugat alte 500 milioane lei scadente in aprilie 2027 la un randament mediu anual de 6,63%.
Conform lui Stefan Nanu, seful Trezoreriei, estimarea pe cheltuieli cu dobanzile este de 54 miliarde de lei, fata de 36,2 miliarde lei anul trecut.
Pentru o finantare suplimentara, statul lanseaza o noua emisiune Fidelis, ce se va desfasura intre 7 si 14 noiembrie. Scadentele titlurilor in lei sunt la 2 ani, 4 ani si 6 ani, si se poate obtine o dobanda maxima de 7,95%, iar al celor in euro sunt la 3 ani, 5 ani si 10 ani, cu randament maxim de pana la 6,30%.
Cursul euro a crescut de la 5,0851 la 5,0861 lei, fata de 5,0848 lei, la inceputul saptamanii trecute, moneda nationala avand una din cele mai stabile evolutii din regiune, cu exceptia perioadei alegerilor prezidentiale, cand a fost atins maximul istoric de 5,1222 lei. Fata de inceputul anului, euro a castigat 2,2% in fata leului, dar a pierdut 0,6% fata de zlot, 3,5% in fata coroanei cehe, respectiv 5,7% fata de forintul maghiar.
Investitorii anticipeaza o incetinire a ritmului de normalizare a politicii monetare a Fed, motiv pentru euro de a scadea la 1,1508 – 1,1542 dolari, ceea ce a facut ca media monedei americane sa urce de la 4,3941 la 4,4167 lei, maximul ultimelor patru saptamani, mai mult cu peste 1% fata de lunea trecuta.
Francul elvetian a alunecat de la 5,4787 la 5,4698 lei, fata de 5,4867 lei, la inceputul saptamanii trecute. In aceeasi perioada, lira sterlina a scazut de la 5,8295 la 5,7988 lei.
Gramul de aur a urcat de la 566,1560 lei la 567,6303 lei, valoare apropiata de cea de la inceputul saptamanii trecute de 567,2563 lei. Cresterea s-a datorat aprecierii monedei americane, in timp ce uncia fluctua intre 3.962,10 si 4.028,80 dolari. In octombrie, uncia a castigat 3,3% la nivel lunar iar avansul gramului a fost de peste 38 lei.
Inmultirea plasamentelor in moneda americana au depreciat criptomonedele. Bitcoin a alunecat sub pragul de 107.000 dolari iar ether sub cel de 3.700 dolari. (Radu Georgescu)
