Miercuri, se va desfasura sedinta de politica monetara a bancii centrale, cel mai important eveniment al acestei saptamani, pe plan local.
Analistii nu anticipeaza o modificare a ratei de referinta, care se mentine din august 2024 la 6,5%/an. O prima astfel de masura ar urma sa fie realizata pana la jumatatea anului viitor, dupa ce ar fi disparut eventualele efecte ale majorari inflatiei rezultate in urma disparitiei plafonarii preturilor la gaze naturale.
Indicii ROBOR cunosc, in ultimele luni, o scadere lenta, dar constanta, dupa puseul ascendent care s-a inregistrat la inceputul lunii mai, la scurt timp de la primul tur al alegerilor prezidentiale.
La inceputul acestei saptamani, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a scazut de la 6,30 la 6,29%, fata de 6,50% la inceputul lunii octombrie. Indicele la sase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,44%, fata de 6,65% in urma cu mai bine de o luna, iar cel la 12 luni a coborat de la 6,65 la 6,64%, fata de 6,84% in primele zile din octombrie.
Scaderea dobanzilor interbancare a permis Ministerului de Finante sa „forteze” o reducere a costurilor la imprumuturile pe care le realizeaza prin licitatii de titluri de stat.
Lunea aceasta, Trezoreria s-a imprumutat cu 500 milioane lei cu scadenta in mai 2029 pentru care a acceptat o dobanda medie anuala de 6,78%. Finantele au atras alte 500 milioane lei, printr-o emisiune scadenta in octombrie 2033, la un randament mediu anual de 6,89%.
Monedele de la marginea zonei euro s-au apreciat lunea aceasta, profitand de reducerea aversiunii fata de risc.
Aprecierea monedei nationale a fost de mai mica amplitudine. Cursul euro a alunecat de la 5,0860 la 5,0854 lei, in conditiile in care tranzactiile se realizau in culoarul 5,084 – 5,087 lei.
Presiunea pe leu se mentine, in conditiile in care deficitul balantei comerciale din primele noua luni s-a majorat 1,004 miliarde euro (+4,3%), comparativ cu cel din perioada similara din 2024, in conditiile in care exporturile s-au ridicat la 72,174 miliarde euro, iar importurile la 96,666 miliarde euro.
Euro se tranzactiona in culoarul 1,1542 – 1,1583 dolari, iar media monedei americane a coborat de la 4,4037 la 4,3982.
Media francului elvetian a crescut la 5,4561 lei, iar cea a lirei sterline la 5,7881 lei.
Deprecierea monedei americane a majorat cererea de metal galben ale carui cotatii au urcat la 4.096,60 dolari/uncie. Aceasta evolutie a ridicat pretul gramului de aur de la 567,2995 lei, la 576,4457 lei.
Media monedelor din regiune s-a intarit la 4,2351 zloti/euro, respectiv 383,16 forinti/euro.
Criptomonedele se afla intr-un moment de reechilibrare a pietei, dupa scaderile din ultima perioada, provocate de iesirile din fondurile ETF, care au adus scaderi de circa 20% fata de maximul istoric pentru bitcoin, respectiv o depreciere a ethereum la circa 3.000 dolari, dupa cresterea de la jumatatea anului la un varf de circa 4.900 dolari.
Bitcoin fluctua luni intre de 104.387 – 106.612 dolari, fata de minimul de circa 99.000 dolari atins martea trecuta. Ethereum se tranzactiona in culoarul 3.558 – 3.654 dolari. (R.G.)
