Aparut in 1993, filmul „Timisoara: Decembrie 1989” al lui Ovidiu Bose Pastina (1956 – 2006) este una dintre acele lucrari cinematografice care resping orice artificiu si aleg sa ramana, cu o incapatanare etica, in teritoriul memoriei brute.
Filmul nu reconstruieste, nu dramatizeaza, nu umple goluri prin stilizare; dimpotriva, lasa materialul istoric sa respire cu o sinceritate rareori intalnita in documentarele despre Revolutia Romana. Rezultatul este o experienta sobru-poetica, in care galagia istoriei se converteste in marturie intima.
Pastina filmeaza cu o rigoare aproape monahala: compozitii statice, prim-planuri care nu cauta spectaculosul, ci rabdarea de a privi. Renuntarea la comentariu explicativ si la muzica manipulatorie devine un act public in sine. In locul naratorului omniscient, regizorul ofera spatiu vocilor timisorenilor – oameni obisnuiti pusi, fara voia lor, in mijlocul unui punct de ruptura istorica.
Austeritatea vizuala transforma documentarul intr-un film-marturie, a carui forta nu vine din tehnica, ci din taceri, priviri, ezitari si cuvinte rostite cu un amestec de frica, furie si neincredere.
Ceea ce diferentiaza filmul de altele este modul in care reuseste sa umanizeze un moment istoric atat de comentat si politizat. Revolutia apare aici nu ca scena eroica, ci ca o acumulare de frici personale si acte spontane de curaj. Filmul nu ofera raspunsuri, nu urmareste sa explice geopolitic sau ideologic evenimentele; interesul sau este mai curand moral – cum se confrunta oamenii cu violenta, cum se naste solidaritatea, cum se manifesta libertatea in primele ei secunde fragile.
Relevanta documentarului nu a scazut in timp. Filmul functioneaza astazi atat ca document istoric, cat si ca avertisment asupra felului in care memoria colectiva poate fi estompata sau instrumentalizata. Pastina reuseste sa surprinda un moment in care adevarul era inca la vedere, nefiltrat de versiuni oficiale sau de mitologii ulterioare. Este vorba despre o piesa esentiala in cinematografia romaneasca a memoriei. Lipsit de ostentatie, dar incarcat de o putere emotionala discreta, filmul reuseste sa redea Revolutia de la Timisoara prin prisma celor care au trait-o, nu prin cea a celor care au explicat-o ulterior. Este un film care nu se uita usor si care isi cere, de fapt, nu doar vizionarea, ci si reculegerea.
Invitati: actorul Doru Iosif, cineastii Lucian Ionica si Gheorghe Sfaiter, scriitorii Viorel Marineasa, Florian Mihalcea si Marcel Tolcea. Ei vor fi provocati sa raspunda la intrebarea: „Ca participanti la Revolutia Romana, cum va simtiti azi, cand o jumatate dintre roamani considera ca se traia mai bine in dictatura?” Moderator: Doru Botoiu.
Va asteptam miercuri, 17 decembrie 2025, la ora 18, in Amfiteatrul B din Spitalul Judetean. „Timisoara: Decembrie 1989” are 78 de minute. Intrarea este libera.
(Doru Botoiu, publicist)
