Dupa 20 de ani / Teatrul National din Timisoara, la ora bilantului: 184 de spectacole jucate pe scenele sale

Cu cele doua noi spectacole ale lunii decembrie – In calea celor vii, dedicat vietii si operei lui Lucian Blaga, spectacol programat in 23.12, la Studio UTU si Scriitoarea de Ella Hickson (coproductie TNTm – TAM Sf. Gheorghe), a carui premiera timisoreana va avea loc la Atelierele Fabrica de decoruri in 28.12, Teatrul National din Timisoara va inchide in scurt timp anul 2025.

In acelasi timp, sfarsitul acestui an reprezinta o etapa de bilant, caci iata, au trecut 20 de ani de cand echipa Teatrului National, condusa de Ada Hausvater, a transformat Nationalul timisorean intr-un real exemplu de bune practici artistice si manageriale, la nivel national.

La prima vedere, in cifre, acesti 20 de ani insumeaza 184 de spectacole create si jucate pe scenele sale – initial o singura scena, din 2008, doua scene, iar din 2009, trei scene – o realizare unica, in sine. Acest numar, insa – 184 – contine in el numeroase vieti dedicate Teatrului National.

Este o realitate incontestabila faptul ca acesti 20 de ani au insemnat viziune si constructie: constructie de echipa, in primul rand, caci Teatrul National din Timisoara a format, in timp, o echipa artistica, tehnica si administrativa sudata, consolidata in termenii profesionalismului si centrata in jurul scenei, cu alte cuvinte, in jurul Spectacolului si al Spectatorului, dar si constructie de structura, caci managementul Teatrului National, pastrat in permanenta in spiritul si litera legii, s-a bazat pe principiile profesionalismului, ale identitatii integratoare si ale contactului permanent cu educatia si cu civismul activ.

Redefinirea si afirmarea personalitatii si a amprentei identitare a Teatrului National reprezinta un aspect esential al constructiei sale in acesti 20 de ani  – prin asumarea spectacolului modern ca marca de identitate, prin constructia profilului trupei de actori si prin performanta echipei tehnice de scena, prin initiative punctuale in care teatrul devine un factor de dezvoltare culturala, civica, sociala si urbana, daca ar fi doar sa amintim celebrul – la vremea respectiva – Atelier Identitate (2018 – 2019), Concursul National de Dramaturgie (2005 – 2021), proiectele privind imbatranirea (Art of Ageing, 2015), proiectele dedicate comunitatii de persoane cu dizabilitati de auz (Central Park – Vocile orasului, 2019 – 2022) sau a adolescentilor cu dizabilitati neuropsihice si locomotorii (Viitorul copiilor / Future of the children, 2022 – 2023) etc.

In toti acesti ani, Teatrul National si-a propus – si a reusit – sa isi provoace publicul, sa il faca atent si curios atat fata de povestile construite in sala de teatru, cat si, prin racord la istoriile personale ale fiecarui spectator in parte, sa ii creasca receptivitatea fata de lume si fata de propria evolutie intelectuala si spirituala. Acesta a ramas – mai mult decat un obiectiv urmarit cu obstinatie – un principiu de baza al Nationalului timisorean.

De altfel, dezvoltarea continua a definit identitatea acestui teatru care si-a impins limitele tot mai departe, in dorinta de a atrage spre teatru publicul tanar. Recuperarea in cheie contemporana a unor texte majore – Trei surori, Viata e vis, Hamlet, Rinocerii, Anna Karenina, si atatea altele – a mizat cu succes pe gandul ca oamenii zilei de astazi, cu un accent deosebit pe oamenii tineri, trebuie sa regaseasca in spectacolul de teatru temele si formele care vor raspunde cel mai bine orizontului lor, problemelor lor, gustului lor estetic si ca, asumandu-le, isi vor largi limitele perceptiei, devenind, astfel, mai bine echipati ca „oameni ai cetatii”.

In toamna anului 2005 incepea, asadar, nu doar constructia unei echipe, ci si viziunea unui teatru ce paria pe evolutie. Scena clasica, à l’italienne, singura la vremea respectiva, restrictiona repertoriul la un anumit tip de spectacole, ceea ce facea ca un spatiu de joc alternativ, echipat pentru spectacolul contemporan de teatru, sa fie nu doar esential, ci absolut necesar. Din acest vis s-a nascut, in anul 2008, Sala 2 – fostul manej imperial, ratacit, parca, in mijlocul unui parc cu nume predestinat, Parcul Civic, dar, si el, oarecum iesit de pe traseul principal si din istoria orasului. Si pentru ca actorii din trupa teatrului exersau tot mai mult un tip de spectacol intimist, de proximitate cu spectatorul, in anul 2009, Teatrul National a deschis sus de tot, la ultimul etaj, o mica sala de spectacole, initial dedicata experimentului. Succesul de care s-a bucurat acel loc, cunoscut astazi ca Studio UTU, inca de la prima reprezentatie cu spectacolul Aeroport, a transformat instantaneu spatiul in cea de-a treia sala a teatrului. Iar spectacolul Aeroport se joaca si astazi, la finalul anului 2025, in aceeasi distributie.

Considerand sistemul teatral un sistem viu, flexibil, dar, totodata, incadrand toate initiativele artistice, de productie si administrative intr-o structura procedurata, in acord cu legislatia, Teatrul National din Timisoara a dobandit toate instrumentele necesare pentru a construi pe baze solide un parcurs impecabil, in care oamenii au invatat sa lucreze impreuna, sa se responsabilizeze si, mai ales, sa puna in centrul preocuparilor lor profesionale, Spectacolul.

Evolutia acestui teatru se poate masura in cifre, dar calitatea acestei evolutii inseamna mult mai mult decat atat. Aflat intr-un con profund de umbra la preluarea mandatului, nu doar pe plan national, ci inclusiv in orasul pe care se presupunea ca il reprezinta, Teatrul National si-a modificat radical paradigma de vizibilitate si de impact. Repertoriul incadreaza titlurile fiecarei stagiuni in programe care cartografiaza si raspund diversitatii beneficiarilor. Teatrul National a inclus in infrastructura teatrala a Romaniei doua sali noi de spectacol, devenind, totodata, un pionier in reconversia culturala, recuperand pentru teatru fostul manej imperial, parte a vechiului bastion Maria Theresa. Nu mai putin, Teatrul National din Timisoara a construit Atelierele Fabrica de decoruri, prima linie profesionala de productie de decoruri de teatru. Cu enorm de multa bucurie, o parte din spatiile generoase ale Fabricii de decoruri a devenit spatiu de joc in Anul Capitalei Europene a Culturii si, din nou, anul acesta, pentru doua dintre premierele stagiunii – Cantareata cheala de Eugène Ionesco si Scriitoarea de Ella Hickson.

Si daca vorba Culegi ce ai semanat are si un sens pozitiv, lipsit de uzuala sa nuanta intimidanta, atunci asta i s-a intamplat si Teatrului National: recunoastere la nivel international – statul francez, prin Ministerul Culturii si Comunicarii, i-a conferit Adei Hausvater – manager al Teatrului National din Timisoara, regizor, doctor in teatru, conferentiar universitar si senator de onoare al Universitatii de Vest Timisoara – titlul de Cavaler al Ordinului Artelor si Literelor. Anterior acestei onorante distinctii, Teatrului National ii fusese acordat Premiul Cultural Europa, pentru contributia la dezvoltarea teatrului european, iar prestigiosul teatru francez Odéon – Théatre de l'Europe inclusese in repertoriul sau spectacolul Nationalului  timisorean, Boala familiei M.

La randul sau, mediile teatrale europene recunosteau includerea Teatrului National din Timisoara in circuitul cultural european prin afilierea si implicarea sa in programele unor importante retele teatrale europene, cum ar fi Atelier Européen de la Traduction si, ulterior, European Theatre Convention, al carui membru in board-ul de conducere a fost timp de doi ani managerul Teatrului National.

Si nu in ultimul rand, conferirea unei dimensiuni europene semnificative festivalului organizat de Teatrul National – Festivalul European al Spectacolului Timisoara – Festival al Dramaturgiei Romanesti, a fost atestata de cooptarea FEST-FDR in E.F.A. – European Festivals Association, cea mai importanta retea europeana de profil, FEST-FDR fiind primul festival de teatru din Romania acceptat in retea. Deschiderea internationala a Teatrului National din Timisoara este o realitate probata prin coproductii internationale cu teatre din Germania, Austria, Italia, Franta, Serbia, Ungaria etc., prin organizarea festivalului de coproductii europene The Art of Ageing, dar si prin invitarea la Timisoara a unor personalitati artistice, a spectacolelor unor regizori de prima marime din Europa si a unor companii celebre – Romeo Castellucci, Pippo Delbono, Alessandro Serra, Luk Perceval, Milo Rau, Oskaras Koršunovas, Kokan Mladenović, Rahim Burhan, Rodrigo Garcia, coregrafii sau coregrafiile lui Gigi Caciuleanu, Pál Frenak, Angelin Prejlocaj si altii, dar si prin prezenta la Teatrul National a celebrei vedete de teatru si film, John Malkovich sau a unor companii celebre – Forced Entertainment sau Schaubühne Berlin, iar lista nu se incheie aici.

Este important de precizat ca dimensiunea internationala a Teatrului National a deschis un important canal de comunicare cu mediul de afaceri, companii importante cum ar fi Linde Gaz sau PPC, precum si altele, implicandu-se in dezvoltarea proiectelor si a teatrului prin sponsorizari importante. Importanta acestor demersuri depaseste sfera beneficiilor financiare, avand in vedere ca evolutia culturii mecenatului are potentialul de a transforma societatea, deoarece doar atunci cand mediul de afaceri va integra cultura si educatia ca pe o responsabilitate proprie, aceste doua domenii vor progresa impreuna, fiind fundamentate pe aceleasi principii si generand sisteme de gandire si constiinte individuale si sociale de un nivel superior. Din aceasta perspectiva, Teatrul National functioneaza ca un real motor de dezvoltare, construind impreuna cu partenerii sai un corp social sanatos si evoluat, o societate vie.

La nivel national, evolutia Teatrului National a fost recunoscuta de presedintia Romaniei atat prin acordarea ordinului Meritul Cultural in grad de Comandor, cat si – recompensand simbolic capacitatea de leadership a managerului sau – prin decernarea decoratiei Ordinul National „Pentru Merit” in grad de Cavaler pentru merite importante in aducerea dramaturgiei romanesti si a Teatrului National „Mihai Eminescu” in prim-planul culturii europene si pentru dezvoltarea spiritului civic si democratic in comunitate, punand accentul pe rolul Nationalului in demersul cultural si civic al Capitalei Europene a Culturii – Timisoara 2023.

La randul sau, si mediile teatrale nationale au reactionat la desprinderea definitiva de inertie a Teatrului National si la nenumaratele sale probe de profesionalism. Asociatia breslei teatrale, UNITER, a acordat multiple nominalizari si premii actorilor Nationalului timisorean, daca ii amintim doar pe Ion Rizea, Claudia Ieremia (trei nominalizari), Andrei Chifu sau Marin Lupanciuc (o nominalizare), spectacolelor sale – cel mai bun spectacol  – Rambuku, cea mai buna scenografie – Velica Panduru pentru Boala familiei M, Helmut Stürmer pentru Rinocerii si Adrian Damian pentru Viata e vis (nominalizare), cea mai buna muzica – The Bandits pentru Exod (nominalizare), premii pentru intreaga activitate decernate actorilor Irene Flamann Catalina si Vladimir Jurascu, scenografei Geta Medinski si autoarei Istoriei Teatrului National din Timisoara, Mariana Voicu, si, in egala masura a recunoscut public importanta realizarii Salii 2 pentru spatiul teatral romanesc a realizarii Salii 2, precum si contributia Nationalului timisorean la viata multiculturala a Timisoarei.

Acest bilant dinamic si nostalgic, in egala masura, trebuie sa dea seama de un moment important pentru istoria culturala a Romaniei, declansat la initiativa Teatrului National din Timisoara: titlul de Capitala Europeana a Culturii detinut de Timisoara in anul 2023. Si intr-adevar, Nationalul a facut tot ce a putut pentru ca 2023 sa reflecte rolul  teatrului  in evolutia noastra ca societate, capacitatea teatrului si a artei de a coagula in jurul lor energiile pozitive, creatoare, de a construi comunitati bazate pe valori morale, intelectuale si spirituale inalte si de a defini  in mod constructiv notiuni importante cum ar fi individual, comunitar, responsabilitate, profesionalism, etica, asumare, evolutie, comunicare. Viziunea Timisoarei ca viitoare Capitala Culturala Europeana isi are radacinile intr-un vis al Teatrului National. Acesta a fost forta motrice a initiativei, convocand, in vara anului 2011, la Sala 2, toti actorii relevanti: operatori culturali, decidenti din administratia locala si judeteana, reprezentanti ai societatii civile, mediul de afaceri si mass-media – adica toti factorii care modeleaza, influenteaza sau beneficiaza de dezvoltarea orasului prin cultura. In urma deciziilor adoptate la aceste intalniri, Teatrul National a infiintat legal Asociatia Timisoara Capitala Culturala Europeana, deschizand astfel calea care a condus la obtinerea prestigiosului titlu.

Contributia Teatrului National continua si pe parcursul anului 2023: proiectul sau, intitulat Anotimpurile FEST-FDR, a demonstrat excelenta artistica si implicare civica si sociala, aliniindu-se principiilor CEaC. Mai mult, prin proiectul de extindere si modernizare a Salii 2, Teatrul National va lasa unica mostenire in infrastructura culturala asumata de statul roman in contextul Capitalei Europene a Culturii.

Sala 2023, cum vom redenumi viitorul complex teatral din Parcul Civic dupa deschidere, duce povestea Teatrului National din Timisoara mai departe. Obtinand in urma lucrarilor de extindere si modernizare un pod de stangi pe toata lungimea spatiului de joc, o capacitate mai mare cu 155 de locuri in sala principala fata de sala originala si inca o sala studio de 100 de locuri, Sala 2023 va intruni toate conditiile pentru a utiliza cele mai performante echipamente de scena. Adiacent, Sala 2023 va beneficia de foaiere deschise publicului pe toata durata zilei pentru expozitii si evenimente, cu o terasa configurabila ca teatru in aer liber si cu multe alte spatii utilizabile pentru evenimente culturale.

Adapostind si prezervand zidurile vechiului manej intr-un translucid invelis din sticla, Sala 2023 va intruchipa, totodata, principiile fondatoare ale Teatrului National din Timisoara din toti acesti 20 de ani: management profesionist, leadership inspirat si vizionar, transparenta si dialog si, nu in ultimul rand, consolidare si inovatie.

Va dorim sarbatori fericite si multi ani alaturi de Teatrul National din Timisoara!

(Teatrul National din Timisoara, Georgeta Petrovici)