Saptamana trecuta, volatilitatea din piata valutara a fost mai ridicata pe fondul cresterii cererii din partea importatorilor, dar si pe fondul majorarii deficitului de cont curent, care s-a apropiat de 30 miliarde euro, in perioada octombrie 2024 – octombrie 2025.
Cotatiile euro au fluctuat intre 5,089 si 5,098 lei, in incercare de depasire a pragului de 5,10 lei. Insa fiecare crestere a fost insotita rapid de o retragere, semn ca piata este monitorizata cu atentie.
Cursul euro a crescut, miercuri, la 5,0923 lei, maxim al ultimelor circa doua luni si jumatate, dar s-a retras, vineri, la 5,0896 lei, cand tranzactiile s-au realizat in culoarul 5,089 – 5,091 lei, cu inchiderea pietei la 5,089 lei.
Sondajul CFA Romania realizat luna trecuta, anticipeaza pentru luna mai o valoare medie a cursului euro de 5,1410 lei, respectiv una de 5,2045 lei pentru noiembrie viitor.
Vineri, dupa luni de scadere a dobanzilor, acestea au crescut, semn ca a aparut un deficit de lichiditate creat de faptul ca firmele achita salarii si prime, dar si taxe si impozite la buget.
Indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a revenit, dupa scaderea de joi, de la 6,18 la 6,19%. Indicele la sase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 6,32 la 6,33%, iar cel la 12 luni de la 6,53 la 6,54%.
Statul s-a imprumutat, joi, cu 600 milioane lei, prin intermediul unei licitatii cu scadenta la sfarsitul lui iulie 2030, pentru care a acceptat o dobanda medie anuala de 6,73%. Volumul total al cererilor de cumparare s-a ridicat la 1,526 miliarde lei, ceea ce a permis Trezoreriei sa atraga, a doua zi, alte 90 milioane lei, la un randament mediu identic.
Dupa o crestere la aproape 1,18 dolari, euro s-a retras vineri la 1,1702 – 1,1750 dolari, iar media monedei americane a urcat, la final de saptamana, de la 4,3417 la 4,3449 lei.
Cursul francului elvetian a urcat, vineri, la 5,4650 lei, iar cel al lirei sterline la 5,8140 lei.
Preturile aurului au crescut, influentate de deciziile de politica monetara ale marilor banci centrale. Daca BCE a mentinut rata de referinta la 2%, Banca Angliei a decis o reducere de un sfert de punct la 3,75%, iar Banca Japoniei a ridicat dobanda cheie cu jumatate de punct la 0,75%, nivel record al ultimelor trei decenii.
Vineri, pretul gramului de aur a crescut de la 603,7606 lei la 604,5466 lei, fata de 605,1491 lei, la inceputul saptamanii. In pietele specializate, metalul galben a fluctuat in culoarul 4.309 – 4.357 dolari/uncie.
Analistii anticipeaza, pentru 2026, o crestere a aurului, cu un culoar de tranzactionare cuprins intre 4.500 si 5.000 dolari, chiar depasirea pragului de 5.000 dolari, consecinta a achizitiilor facute de bancile centrale, scaderii increderii in datoria suverana a unor state importante si instabilitaea geopolitica globala.
Un alt castigator al lui 2025 este argintul, cu o crestere anuala de circa 130%, care a trecut miercuri de 66 dolari/uncie, cu o viitoare tinta la 70 dolari, urmare a rolului sau dublu, de activ de refugiu si de metal industrial esential.
Volumele de transfer spot al bitcoin si ethereum s-au redus in ultimele luni, in lipsa cumparatorilor, dupa iesirile mari si intrarile modeste din si in fondurile ETF.
Bitcoin a scazut joi sub pragul de suport de 85.000 dolari, la circa 84.500 dolari, si se tranzactiona, la sfarsitul saptamanii, in culoarul 87.870 – 89.000 dolari. Dupa ce a coborat sub 2.800 dolari, ethereum a revenit apoi in jurul pragului de 3.000 dolari. (R.G.)
