Tendinta de scadere a dobanzilor interbancare s-a mentinut si marti dar a fost de mai mica amploare fata de saptamanile trecute, avand in vedere faptul ca BNR a anuntat, dupa sedinta unde rata cheie a fost mentinuta la 6,50%, ca procesul de reducere a preturilor va fi unul lent pana la jumatatea anului.
Martea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a stagnat la 5,90%. Indicele la sase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborat de la 6,02 la 6,01%, iar cel la 12 luni de la 6,15 la 6,14%.
Scaderea indicilor ROBOR permite statului sa se imprumute cu mai multi bani fata de sumele programate la licitatiile de titluri de stat cu dobanzi mai mici.
La inceputul saptamanii, Trezoreria s-a imprumutat cu 1,409 miliarde lei, din cei 3,039 miliarde lei pusi la bataie de banci, fata de o valoarea programata de 800 milioane lei. Scadenta titlurilor este octombrie 2029 iar dobanda medie anuala a fost de 6,22%.
Cea mai mare suma atrasa luni de Finante a fost de circa 3,6 miliarde lei la o dobanda anuala de 6,01% si cu scadenta in ianuarie viitor. Ofertele de cumparare s-au ridicat la peste 3,4 miliarde lei iar suma programata a fost de 1 miliard lei.
Apetitul pentru cumpararea de bonuri romanesti a permis Finantelor sa atraga alte 600 milioane lei cu scadenta in iulie 2034 la un randament mediu anual de 6,67%.
Necesarul urias al bugetului de stat a determinat suplimentarea sumelor atrase. Astfel, pentru scadenta octombrie 2029 au fost imprumutate inca 211,4 milioane lei iar pentru iulie 2034 suma a fost de 90 milioane lei.
Euro se tranzactiona, marti, in culoarul 5,096 – 5,098 lei, iar media a scazut marginal de la 5,0960 la 5,0959 lei.
Climatul geopolitic tensionat creat de presedintele Trump prin razboiul tarifelor comerciale, interventiile verbale sau directe in Venezuela, Groenlanda, amenintarea Canadei cu un embargo comercial sau tensiunile legate de Iran, tara care ar putea fi atacata de armata americana, dar si uriasa datorie guvernamentala a SUA cat si atacurile la adresa independentei Rezervei Federale americane sunt tot atatea motive care au determinat reducerea cererii de dolari si inmultirea plasamentelor in asa-numitele refugii, precum aurul, francul elvetian sau yenul japonez.
Euro a urcat pana la 1,19 dolari, valoare comparabila cu cele din septembrie trecut, iar cursul monedei americane a scazut de la 4,2972 la 4,2871 lei.
Media francului elvetian a scazut de la maximul istoric de 5,5322 la 5,5270 lei, iar cea a lirei sterline de la 5,8747 la 5,8732 lei.
Pretul gramului de aur a coborat de la maximul istoric de 703,3520 lei la 700,8626 lei, scadere la care a contribuit deprecierea monedei americane si retragerea metalului galben la 5.009,90 – 5.101,30 dolari/uncie, care a urmat cresterii de luni la un record de 5.110,90 dolari/uncie.
Monedele din regiune s-au apreciat la 4,2032 zloti/euro, respectiv 382,08 forinti/euro.
Bitcoin, care a testat saptamana trecuta scaderea sub puternicul suport de la 85.000 dolari, fluctua marti intre 87.659 si 88.862 dolari. Ethereum ethereum se tranzactiona in culoarul 2.898 – 2.951 dolari. (Radu Georgescu)
