Pretul gramului de aur a coborat de la 659,4329 lei la 609,2766 lei, fata de 713,6591 lei, in urma cu o saptamana. Evolutia poate fi pusa pe seama deprecierii de luni a metalului galben, unde de la un varf de 4.534 dolari uncia a scazut la 4.099 dolari, fata de 5.275 – 5.420 dolari, la inceputul lui martie, aproape de maximul istoric de 5.595,47 dolari, atins in 29 ianuarie.
Procesul se datoreaza revenirii in prim plan a dolarului, principala moneda utilizata in comertul cu petrol si gaze naturale, in urma conflictului din Iran, a inchiderii stramtorii Ormuz si atacarea de catre Iran a instalatiilor de procesare din tarile apropiate.
Aprecierea dolarului a afectat si francul elvetian. Cursul acestuia a crescut modest lunea aceasta de la 5,5919 la 5,5921 lei, fata de 5,6621 lei in data de 9 martie.
La nivel regional, s-a observat o tendinta de depreciere a monedelor, la 4,2867 zloti/euro, respectiv 394,68 forinti/euro, influentata de ultimatumul dat Iranului de SUA in privinta blocarii traficului maritim in regiunea Golfului.
In cazul monedei nationale, cursul euro a urcat de la 5,0951 la 5,0989 lei, fata de 5,0949 lei, in urma cu o saptamana. Inainte de deschiderea pietei locale, cotatia euro a scazut pana la 5,072 lei, iar apoi tranzactiile s-au realizat in culoarul 5,094 – 5,099 lei.
O medie mai ridicata a fost atinsa la jumatatea lunii mai 2025, inainte de al doilea tur al alegerilor prezidentiale.
Prezent la un eveniment financiar, Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, a atras atentia asupra situatiei in care se afla piata. „Evolutiile recente arata faptul ca inflatia continua sa persiste la niveluri inalte”, a spus viceguvernatorul, care a precizat ca ea „va reintra pe o traiectorie descendenta mai clara abia in a doua jumatate a anului.”
Acesta a atras atentia asupra instabilitatii politice locale: „In vremuri complicate, pe fondul razboiului din Orientul Mijlociu, asemenea tensiuni si nelinisti se traduc direct in costuri financiare, se traduc in cresterea dobanzilor la care ne imprumutam, dar si in presiuni sporite asupra cursului valutar, iar aceste efecte ajung sa se cifreze uneori in sume de ordinul miliardelor de euro pe care, bineinteles, trebuie sa le evitam.”
Dupa mai multe saptamani in care statul nu s-a putut imprumuta din piata locala, unde s-a observat o reducere semnificativa a lichiditatii din segmentul monetar, bancile preferand sa tina „banii la ciorap”, lunea aceasta Trezoreria a spart gheata.
Finantele au atras lunea aceasta 400 milioane lei cu scadenta martie 2027, pentru care au acceptat o dobanda medie anuala de 6,44%. Volumul ofertelor de cumparare s-a ridicat la aproape 1,3 miliarde lei.
Nivelul indicilor ROBOR a fost stabil saptamana trecuta. Insa, zilele acestea companiile platesc salariile si taxele la bugetul de stat, iar majorarea cererii de lei a ridicat indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, de la 5,87 la 5,88%, iar pe cel la sase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, de la 5,94 la 5,95% in timp ce indicele la 12 luni a stagnat la 6,0%.
Decizia lui Donald Trump de a prelungi ultimatumul dat Iranului in privinta traficului maritim in regiune, a detensionat pietele, iar euro s-a apreciat imediat de la 1,1485 la 1,1618 dolari. In piata locala, cursul dolarului a urcat de la 4,4087 la 4,4373 lei, sub media de acum o saptamana de 4,4419 lei. (Radu Georgescu)
