Leul ramane cea mai stabila moneda din regiune, volatilitatea cursului euro reducandu-se saptamana trecuta la 0,11 bani.
Moneda unica s-a tranzactionat la nivel saptamanal in culoarul 5,096 – 5,10 lei, iar media ei a scazut de la 5,0989 lei, in sedinta de luni, la 5,0978 lei, in cea de vineri.
In spatele acestei volatilitati minime se afla atentia constanta a BNR. Conform Bloomberg, ea a cheltuit in martie circa 1 miliard de euro pentru a proteja leul intr-o perioada turbulenta, provocata de atacarea Iranului de catre coalitia SUA-Israel.
La sfarsitul lui martie, BNR avea la dispozitie o rezerva internationala (valuta + aur) de circa 80 miliarde euro. Reamintim ca anul trecut, in luna mai, dupa anuntarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidentiale, cand euro a atins un maxim istoric de 5,1222 lei, banca centrala a fost nevoita sa vanda peste 8 miliarde de euro pentru a stopa atacurile speculative.
Stabilitatea cursului, sustinut si de politica monetara a BNR care mentine rata de referinta la 6,5% din august 2024, este unul dintre motivele pentru care agentia S&P Global Ratings a confirmat, la sfarsitul saptamanii trecute, ratingurile de credit suveran pe termen lung si scurt, in valuta straina si locala, ale Romaniei, la nivelul “BBB-/A-3″, cu perspectiva negativa. Potrivit raportului, media inflatiei din acest an a crescut de la o estimare precedenta de 6,75% la 7,25% si urmeaza a scadea la 4,5% in 2027.
Analiza S&P a atras atentia si asupra riscurilor ce pot apare in cazul unei rupturi la nivel guvernamental, care s-ar suprapune peste criza datorata majorarii explozive a preturilor la materiile prime energetice.
„Contextul economic global traverseaza o perioada marcata de schimbari profunde, iar evenimentele geopolitice recente continua sa influenteze structura economiei mondiale (…) Pentru economia Romaniei, aceste evolutii externe se suprapun peste vulnerabilitatile interne deja cunoscute, precum persistenta deficitelor gemene”, a spus Mugur Isarescu, in cadrul unei conferinte financiare.
La randul sau, Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR, a atras atentia, in cadrul unui alt eveniment, asupra consecintelor lipsei de viziune a politicienilor, care a facut ca „in ultimii ani, problema economica a Romaniei este povara deficitelor gemene, care s-au adancit pe fondul unor politici bugetare aflate pe contrasensul responsabilitatii”.
Martea aceasta se va desfasura sedinta de politica monetara a BNR, de la care economistii nu se asteapta la surprize. Cu toate acestea, dealerii s-au aratat prudenti, iar indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a stagnat la 5,88%, cel la sase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%.
Daca in martie statul nu s-a putut imprumuta din piata locala, el a inceput aprilie cu dreptul prin intermediul a doua licitatii de titluri de stat. La prima, a atras aproape 1,1 miliarde lei, fata de o valoare programata de 400 milioane lei, cu scadenta in martie 2027, pentru care a acceptat sa plateasca o dobanda medie de 6,31%. A doua licitatie a avut o valoare programata de 300 milioane lei cu scadenta in iulie 2031, iar Finantele s-au imprumutat cu 325 milioane lei la un randament mediu anual de 7,01%.
Pretul gramului de aur a crescut la finalul saptamanii de la 657,7614 lei la 664,0863 lei fata de 646,3493 lei, la inceputul ei, in conditiile in care uncia s-a cantonat in jurul pragului de 4.500 dolari. (R.G.)
