Cresterea deficitelor bugetar si comercial, parasirea de catre PSD a coalitiei de guvernamant si rezultatul primului tur al prezidentialelor de duminica trecuta au avut un efect cumulat dezastruos in piata valutar-monetara.
Evolutia cursului a facut ca multi romani sa schimbe leii in valuta, temandu-se pentru viitorul familiilor lor in cazul unei victorii a izolationistilor in turul al doilea al alegerilor, influentat major de cei care vietuiesc si platesc taxe in alte tari si care vor sa mature clasa politica „istorica”, fara a fi interesati de ce va fi „dupa” in Romania.
Ca o paranteza – principalii vinovati de actuala criza sunt cei ce nu au inteles ca, dupa noiembrie trecut, trebuie schimbat profund modul in care se face politica in Romania, ceea ce a marit numarul nemultumitilor.
Din pacate, partidele „noi” sunt dominate de persoane cu accente grobiene, ceea ce le ingreuneaza o eventuala guvernare. Nu vorbim de personalitati pentru posturile ministeriale, ci de cei care se afla in linia a doua, a treia etc. Pe de alta parte, intentia de izolare a Romaniei, renuntarea la Uniunea Europeana si fondurile din PNRR vor adanci criza din tara, si ne va intoarce inapoi cu zeci de ani. Poate asa cum doresc nostalgicii vremurilor de dinainte de ´90.
O astfel de perspectiva a facut ca JP Morgan, cea mai mare banca americana de investitii, sa recomande clientilor sai sa parieze pe deprecierea monedei nationale pana la un nivel de 6 lei/euro.
Cursul euro a crescut in doua zile cu 12,16 bani si a atins miercuri noul record de 5,0991 lei, depasind astfel toate previziunile facute anterior atat de analisti financiari cat si de cei bancari.
Voci din piata au spus ca banca centrala ar fi cheltuit de la inceputul saptamanii peste 2 miliarde de euro pentru a limita proportiile deprecierii, insa oficiali ai BNR au afirmat ca suma a fost mult mai mica.
BNR are la indemana si interventiile din piata monetara, care au facut ca indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, sa creasca de la 6,08 la 6,47%, nivel care nu a mai fost atins din iulie 2023. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 6,16 la 6,53%, nivel comparativ cu cel din urma cu circa doi ani, iar cel la 12 luni de la 6,23 la 6,58%.
Totodata, randamentele la obligatiunile de stat la 10 ani, tranzactionate in piata secundara, au depasit miercuri pragul de 8%, la doua zile dupa ce Trezoreria nu a reusit sa se imprumute printr-o emisiune cu scadenta in in aprilie 2029.
Ramane de vazut ce va decide CA al BNR in privinta ratei de referinta la sedinta sa de politica monetara ce se va desfasura cu doua zile inainte de turul doi al alegerilor, avand in vedere instabilitatea politica, o situatie poate mai dificila decat cea din timpul pandemiei. Ea se afla in prezent la 6,5%, nivel stabilit in august trecut.
Inainte de finalul sedintei de politica monetara a Rezervei Federale, euro fluctua intre 1,1325 si 1,1378 dolari, astfel ca media dolarului a urcat de la 4,4517 la 4,4898 lei.
Cursul francului elvetian a urcat de la 5,3932 la 5,4466 lei, un nou maxim istoric, iar cel al lirei sterline de la 5,9272 la 5,9866 lei.
Chiar daca metalul galben a facut un pas inapoi pe pietele specializate la 3.358,30 – 3.431,80 dolari/uncie, aprecierea monedei americane a ridicat pretul gramului de aur de la 483,5504 lei la 487,1276 lei, al doilea record istoric al acestei saptamani. (Radu Georgescu)
