Institutul Revolutiei Romane din Decembrie 1989, impreuna cu mai multe asociatii de revolutionari din Timisoara, au deschis programul dedicat Revolutiei cu simpozionul „Caderea Zidului Berlinului – rasunet si influente in Europa de Est”, eveniment premergator comemorarii Revolutiei Romane din Decembrie 1989.
Revolutia anticomunista romana din decembrie 1989 nu poate fi scoasa din contextul anului 1989 la nivel european, marcat de falimentul politic, economic si militar al Blocului Estic, de caderea regimurilor comuniste din Europa de Est, de prabusirea Cortinei de Fier si a Zidului Berlinului. La 9 noiembrie 1989, Zidul Berlinului cade, cu ingaduinta lui Gorbaciov.
In Romania, se pregatea Congresul al XIV-lea al PCR, programat pentru 20–24 noiembrie, cu realegerea lui Nicolae Ceausescu ca secretar general. Simpozionul „Caderea Zidului Berlinului – rasunet si influente in Europa de Est”, organizat in Sala Revolutiei de la Consiliul Judetean, a incercat sa aduca mai multa lumina asupra acelui moment istoric.
„In Timisoara, dupa ce a cazut Zidul Berlinului, au fost evenimente in legatura cu asta. In 15 noiembrie, la calificarea Romaniei la Campionatul Mondial de Fotbal din Italia, oamenii au iesit bucurosi in strada, s-a dansat Hora Unirii, s-a cantat Desteapta-te, romane!, un cantec interzis in vremea aceea.
In 23 noiembrie, la UMT, 4.000 de oameni s-au opus realegerii lui Ceausescu la Congresul al XIV-lea, programat pentru a doua zi, 24 noiembrie. Tot timpul, in Timisoara au existat incercari de a schimba lucrurile. Televizorul a fost o fereastra deschisa catre lume, prin posturile sarbesti si unguresti. Oamenii aveau asteptari mai mari decat in restul tarii. Noi nu mai voiam doar Perestroika, am strigat atunci «Jos comunismul!»”, a spus Ioan Savu, presedintele ALTAR.
Pe de alta parte, din perspectiva interna, romanii nu s-au impacat inca pe deplin cu istoria: mai sunt multe de studiat, nu au fost elucidate toate aspectele privind modul in care institutiile de forta ale statului roman au actionat impotriva propriului popor.
„O caracteristica a ceea ce s-a intamplat in decembrie 1989 in Romania este faptul ca s-a tras, ca a existat o represiune militara, o inabusire in sange, dupa care fortele armate au trecut de partea revolutiei. E cea mai dificila intrebare: ce s-a intamplat cu comunismul, daca el doar s-a reinventat.
Studiile recente arata ca foarte multi tineri care nu au avut nicio legatura cu regimul comunist incep sa devina simpatizanti sau nostalgici – cu ghilimelele de rigoare –, iar acest lucru porneste de la modul in care scoala din aceasta zona geografica a tratat regimul comunist pana acum. Pe de alta parte, contribuie si diversele crize economice sau sociale care s-au succedat. Exista si o criza a leadershipului politic”, a explicat istoricul Sorin Ionescu.
Emil Constantinescu, fost presedinte al Romaniei in perioada noiembrie 1996 – decembrie 2000, s-a numarat printre invitatii simpozionului de la Timisoara.
„Ce spun acum vine din sufletul meu. Vorbesc ca un supravietuitor al unor momente in care poporul roman a devenit obiect al istoriei, apoi subiect al istoriei. Si asta a inceput la Timisoara. Practic, atunci m-am nascut din nou. Toata viata mea din acel moment si pana cand voi mai fi a fost dedicata misiunii pe care mi-am asumat-o atunci: aceea de a incerca sa indeplinesc idealurile pentru care oamenii au murit”, a spus Emil Constantinescu.
Petru Lucinschi, fost presedinte al Republicii Moldova, a fost unul dintre colaboratorii apropiati ai lui Gorbaciov.
Evenimentul de la Timisoara a inclus si o prelegere sustinuta de Anneli Ute Gabanyi, politolog, critic literar, jurnalist si filolog german de origine romana, cunoscuta pentru cercetarile sale privind societatea si cultura din perioada Razboiului Rece si Revolutia Romana din 1989. (I.P.)
