Marti se va desfasura sedinta de politica monetara a BNR. Economistii nu se asteapta la o modificare a dobanzii cheie, in conditiile in care Romania nu va fi ocolita de majorarea inflatiei si intrarea in recesiune a economiei mondiale, consecinta a razboiului din Golful Persic, care a taiat peste 20% din aprovizionarea cu titei si gaze la nivel mondial.
Leul a avut o evolutie usor pozitiva, dupa ce, la sfarsitul saptamanii trecute, agentia S&P Global Ratings a confirmat notele Romaniei pentru creditul suveran pe termen lung si scurt, in valuta straina si locala, la nivelul “BBB-/A-3”, cu perspectiva negativa.
Tranzactiile din piata locala se realizau in culoarul 5,096 – 5,98 lei, iar cursul monedei unice a scazut de la 5,0978 la 5,0961 lei fata de 5,0989 lei, lunea trecuta.
In asteptarea deciziei de politica monetara a BNR, dealerii bancari erau prudenti. Astfel, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a stagnat la 5,88%, cel la sase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 5,94% iar cel la 12 luni la 6,0%.
Chiar daca bancile si clientii acestora nu se mai inghesuie sa cumpere titluri de stat romanesti, consecinta a mentinerii inflatiei in jurul pragului de 10%, Finantele au reusit sa se imprumute dupa seceta din martie.
La prima licitatie, Trezoreria a atras 498,1 milioane lei, cu scadenta in septembrie 2026, peste valoarea programata de 400 milioane lei, pentru care a acceptat o dobanda medie anuala de 6,13%. La a doua, Finantele s-au imprumutat cu inca 375 milioane lei, suma scadenta in aprilie 2035, peste valoarea programata de 300 milioane lei, pentru care va plati o dobanda de 6,94%.
Multe piete din Occident erau inchise lunea aceasta, cu prilejul Sarbatorii Pascale, astfel ca volatilitatea perechii euro/dolar era minima.
Euro se tranzactiona intre 1,1505 si 1,1569 dolari, valori apropiate de cele de vineri, chiar daca BCE a mentinut joi principala sa dobanda, cea la facilitatea pentru depozitele bancare, la 2% fata de 3,50 – 3,75% in Statele Unite. In piata locala, cursul monedei americane a scazut de la 4,4169 la 4,4092 lei, fata de 4,4354 lei, la inceputul saptamanii trecute.
BCE a estimat ca majorarea preturilor la energie va provoca o crestere a inflatiei la 3,1%, in trimestrul al doilea din 2026, dupa care se va retrage, in toamna, la 2,8%.
Analistii anticipeaza o tendinta de apreciere a dolarului, moneda prin care se tranzactioneaza materiile prime energetice, ce beneficiaza de cresterea actuala a preturilor si de faptul ca SUA este unul dintre cei mai mari producatori mondiali. Iar economia americana raspunde mai bine la socurile actuale, rata somajului din martie coborand de la 4,4% la 4,3%.
Cursul francului elvetian a scazut de la 5,5318 la 5,5296 lei, fata de 5,5483 lei, la inceputul saptamanii trecute, iar cel al lirei sterline de la 5,8451 la 5,8445 lei comparativ cu 5,8719 lei, lunea trecuta.
Cresterea metalului galben la 4.600 – 4.707 dolari/uncie a ridicat pretul gramului de aur de la 664,0863 la 666,3626 lei.
Usoara depreciere a monedei americane, pe fondul revenirii apetitului pentru risc, au influentat pozitiv evolutia criptomonedelor. Bitcoin a urcat la 68.776 – 70.189 dolari, respectiv a ethereum la 2.108 – 2.170 dolari. (R.G.)
