Pentru prima data in Romania, reprezentanti din peste 30 de universitati, institute de cercetare si organizatii non-guvernamentale cu activitate in domeniul promovarii si comunicarii stiintei au convenit, printr-o declaratie comuna, sa faca eforturi concrete pentru ca rezultatele cercetarii romanesti sa fie mai bine cunoscute de societate, mediul de afaceri si decidenti politici. Declaratia a fost adoptata la finalul primei Conferinte Nationale de Comunicare a Stiintei, desfasurata la Timisoara in 12 si 13 iunie 2026, sub egida Universitatii de Vest din Timisoara (UVT).
Conferinta a reunit peste 40 de participanti din centre universitare si de cercetare din toata tara: cercetatori, comunicatori de stiinta si reprezentanti ai conducerii unor institutii de invatamant superior si de cercetare din Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Craiova, Galati, Suceava, Oradea, Sibiu, Arad, Targoviste, Targu Mures si altele. A fost prima data cand comunicarea stiintei a beneficiat de un cadru national de dezbatere in Romania. Contextul care a dat urgenta acestei discutii este bine cunoscut: Romania aloca 0,46% din PIB pentru cercetare si dezvoltare, fata de o medie europeana de 2,26%. Participantii au pornit de la convingerea ca schimbarea acestei situatii trece, in primul rand, prin comunicarea mai buna a valorii cercetarii catre public, presa si decidenti.
Prezent la conferinta, presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica (ANCS) Andrei Alexandru a rezumat obiectivul principal astfel: „Cercetarea nu este doar pentru cercetare. Noi nu suntem o comunitate care isi prezinta rezultatele doar intre ei. Cercetarea trebuie sa ajunga la oameni si sa aduca plus valoare pentru societate, sa fie comunicata si explicata.”
Cristian Presura, fizician si comunicator al stiintei, a vorbit despre costurile pe care le suporta pe cont propriu cercetatorii care aleg sa comunice stiinta fara un cadru institutional, o realitate ignorata sistematic in evaluarea si cariera academica. Madalin Bunoiu, prorector al Universitatii de Vest din Timisoara, a adresat o intrebare care a dat tonul dezbaterilor: promovarea stiintei este o investitie sau o cheltuiala? Raspunsul a venit sub forma unui argument pentru democratie: „Cand cercetarea nu se comunica, pierde cercetatorul in primul rand deoarece munca sa ramane izolata. Apoi, pierde institutia, pierde publicul, pierde democratia. Singura care castiga este dezinformarea.”
Ada Roseti, comunicator de stiinta si organizator al Games of Science, a mers mai departe, argumentand ca simpla transmitere de informatii nu mai este suficienta: „Rolul nostru nu este sa dam mai multa informatie. Rolul nostru este sa pastram cerinta vie, sa ne asiguram ca oamenii vor continua sa ceara stiinta. Pentru ca in momentul in care oamenii nu au incredere in stiinta, nu va cere nimeni nimic.” Madalina Cocea, initiator al proiectului Stiinta si Comunicare, a pledat pentru trecerea de la initiative individuale la o strategie nationala dedicata domeniului, argumentand ca profesionalizarea comunicarii stiintei are nevoie de sisteme in fiecare institutie.
Declaratia adoptata la finalul conferintei traseaza cinci directii de actiune pe care institutiile participante si le-au asumat: personal dedicat si strategie institutionala pentru comunicarea stiintei, recunoasterea oficiala a comunicarii ca activitate profesionala a cercetatorului, investitie in formarea competentelor de comunicare cu accent pe relatia cu presa, construirea unor relatii proactive si transparente cu jurnalistii si utilizarea comunicarii ca punte intre cercetare si mediul privat.
„Este important ca acest eveniment sa devina o traditie si o comunitate de buna practica: un spatiu care se reia si se recalibreaza an de an, pe masura ce domeniul se maturizeaza si nevoile se schimba”, se mentioneaza in declaratie. Declaratia completa este disponibila aici.
(UVT, Horea Bacanu)
