Noaptea de Sanziene, celebrata anual in perioada 23–24 iunie, este considerata una dintre cele mai incarcate de mister si spiritualitate din calendarul popular romanesc. Potrivit traditiei, este momentul in care cerurile se deschid pentru scurt timp, iar lumea vazuta si cea nevazuta se intalnesc, oferind oamenilor sansa de a primi semne divine, binecuvantari sau raspunsuri la intrebarile care ii framanta.
Pe 24 iunie, romanii sarbatoresc Sanzienele sau Dragaica, una dintre cele mai vechi si fascinante sarbatori populare, aflata in stransa legatura cu Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul si cu perioada solstitiului de vara. Este ziua in care natura atinge apogeul fertilitatii si al puterii sale, inainte ca lumina zilei sa inceapa, treptat, sa scada.
Originea sarbatorii si legatura cu zeita Diana
In credinta populara, Sanzienele sunt zane bune, de o frumusete rara, care traiesc prin paduri si poieni si care, in noaptea de 23 spre 24 iunie, coboara pe pamant pentru a dansa in hore nevazute si pentru a darui puteri magice florilor si plantelor de leac.
Istoricul religiilor Mircea Eliade considera ca originea acestei sarbatori se regaseste intr-un vechi cult dedicat zeitei romane Diana. De altfel, denumirea „Sanziana” ar proveni din expresia latina „Sancta Diana”, transformata de-a lungul secolelor in forma cunoscuta astazi.
In Ardeal si Bucovina sarbatoarea este cunoscuta sub numele de Sanziene, in timp ce in Muntenia, Dobrogea si sudul Moldovei poarta denumirea de Dragaica.
Noaptea in care „se deschid cerurile”
Una dintre cele mai raspandite credinte populare spune ca in noaptea de Sanziene cerurile se deschid, iar cei cu suflet curat pot primi semne divine sau pot avea revelatii deosebite.
Tot atunci, intreaga natura este considerata incarcata de energii speciale, iar plantele medicinale dobandesc proprietati vindecatoare sporite. Din acest motiv, in multe zone ale tarii, femeile si batranii satelor culeg plante de leac in zorii zilei de 24 iunie, convinsi ca acestea au cea mai mare putere terapeutica.
Florile de sanziene si ritualurile dragostei
Simbolul principal al sarbatorii il reprezinta florile galbene de sanziene, culese in dimineata zilei de 24 iunie si impletite in coronite.
Potrivit traditiei, fetele nemaritate asaza aceste flori sub perna pentru a-si visa ursitul. In alte regiuni, coronitele sunt aruncate pe acoperisul casei: daca raman agatate, ele vestesc noroc, sanatate si o casatorie apropiata, iar daca aluneca sau cad, traditia spune ca urmeaza un an mai putin favorabil.
Un alt obicei pastrat in unele sate este spalarea cu roua adunata inainte de rasaritul soarelui. Se spune ca aceasta aduce frumusete, sanatate si dragoste.
Exista si credinta potrivit careia indragostitii care fac baie impreuna intr-un rau sau in mare in ziua de Sanziene vor ramane uniti si se vor iubi toata viata.
Cand zanele bune devin razbunatoare
Desi sunt considerate protectoarele dragostei, fertilitatii si recoltelor bogate, Sanzienele pot deveni fiinte razbunatoare daca nu sunt respectate.
Legendele spun ca ele danseaza in poieni si paduri, iar cei care le surprind jocul risca sa-si piarda glasul, mintile sau sa fie loviti de nenorociri.
Din acest motiv, batranii evitau sa munceasca in ziua de Sanziene si considerau ca activitati precum spalatul, cusutul sau maturatul pot atrage ghinion si supararea zanelor.
Alaiul Dragaicei si focurile ritualice
Printre cele mai spectaculoase traditii se numara alaiul Dragaicei. Cea mai frumoasa si mai cuminte fata din sat este aleasa sa conduca un grup de tinere imbracate in alb, care colinda ulitele si danseaza hore la rascruci de drumuri, cantand melodii traditionale.
In unele comunitati, flacaii umbla inca din zorii zilei purtand flori de sanziene la palarii si uda fetele intalnite in cale, intr-un ritual simbolic asociat fertilitatii si prosperitatii.
Tot in ajunul sarbatorii se aprind focuri ritualice pe dealuri sau in gospodarii. Tinerii sar peste flacari pentru sanatate si noroc, iar facliile aprinse simbolizeaza victoria luminii asupra intunericului.
Aceste practici ii determina pe etnologi sa considere Sanzienele drept o veche sarbatoare solara mostenita din perioada precrestina.
O sarbatoare a naturii si a sperantei
In credinta populara, Sanzienele ocrotesc dragostea, fertilitatea si recoltele bogate. Ele fac holdele sa rodeasca, sporesc puterea plantelor de leac si aduc prosperitate gospodariilor care le cinstesc.
Dincolo de legende si superstitii, sarbatoarea ramane una dintre cele mai frumoase expresii ale patrimoniului cultural romanesc, un moment in care traditiile, natura si spiritualitatea se impletesc intr-un mod unic, pastrat din generatie in generatie. (I.P.)
