Ultima saptamana a fost dominata de sedinta de politica monetara a BNR si prezentarea Raportului asupra inflatiei, care a luat in calcul criza energetica provocata de seceta de la nivel european, ce va ridica preturile pana la sfarsitul anului.
Inflatia, ce ar urma sa se ridice la finalul anului la 6,1%, a influentat negativ consumul, si a provocat scaderea PIB in primul semestru cu 0,8% comparativ cu perioada similara a anului trecut, ceea ce a impins economia in zona recesiunii.
Mugur Isarescu a declarat joia aceasta, la conferinta de presa dedicata prezentarii Raportului asupra inflatiei, ca „prognoza noastra arata asa: scadere rapida, puternica, a inflatiei pana spre sfarsitul anului, cu fluctuatii, mai ales in ultimele luni ale acestui an. (…) Pentru ca s-a introdus ceea ce acum este cert: canicula, seceta si impactul asupra productiei de electricitate si, in general, impactul in ceea ce priveste situatia energiei in Romania. Dar, chiar cu 0,5 puncte peste, tendinta este de scadere si in continuare, si se intra in intervalul de variatie din jurul tintei in trimestrul 4 2027.”
Parcursul recesionist al economiei s-a reflectat si in reducerea semnificativa a investitiilor straine directe, care, conform BNR, s-au ridicat la doar 669 milioane euro, fata de 3,7 miliarde euro in perioada similara din 2025.
Cursul monedei unice a crescut de la 5,2396 lei, la inceputul saptamanii, la 5,2436 lei, la sfarsitul ei, cand cotatiile au crescut de la 5,237 la 5,244 lei. Seara, euro a scazut in pietele internationale la 5,234 lei.
Mugur Isarescu a declarat joi, la prezentarea raportului asupra inflatiei, ca parcursul leului „nu a mai fost stabil, sunt mai putin de 12 luni (cu) doua deprecieri semnificative (provocate de evenimentele politice de la sfarsitul lui 2025 si cele din mai 2026, n.red.), urmate de relativa stabilitate. Nu am ajuns la miscarile pe care le are forintul maghiar sau coroana ceha sau zlotul polonez, dar oricum nu mai avem nici stabilitatea de dinainte a cursului. Cursul este mai flexibil, ceea ce cred ca este bine.”
Guvernatorul bancii centrale a afirmat, de asemenea, ca dobanda de politica monetara nu va fi redusa mai devreme de inceputul anului viitor.
Mentinerea dobanzii la facilitatea de depozit, care a devenit principala rata directoare din piata, la 5,5% nu a influentat nivelul dobanzilor interbancare. Indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,92%, iar indicele la 12 luni a stagnat, dupa cresterea de miercuri, la 5,98%.
In conditiile in care Finantele vor sa se imprumute luna aceasta cu cel putin 7,2 miliarde de lei, Trezoreria a atras aproape 894 milioane lei, suma scadenta la finalul lui iulie viitor, pentru care a acceptat o dobanda medie anuala de 6,09%. La aceasta suma s-au adaugat alte 230 milioane lei, scadente in iulie 2040, la un randament mediu de 7,03%.
Traderii internationali si-au redus pariurile privind majorarea dobanzii de catre Rezerva Federala pana la jumatatea anului 2027, consecinta a inrautatirii pietei muncii din Statele Unie si a cheltuielilor de consum.
Euro a fluctuat la nivel saptamanal intre 1,1511 si 1,1586 dolari, iar media monedei americane s-a miscat intre 4,5329 si 4,5475 lei, cea de vineri fiind stabilita la 4,5389 lei.
Media francului elvetian a fost stabilita vineri la 5,5819 lei, cea lirei sterline la 6,1375 lei, iar pretul gramului de aur a scazut la 635,3942 lei. (R.G.)
