Timp de doua zile, Conacul Zagujeni prinde viata datorita celei de a treia editii a Zestrea – Festival de Arte si Bucurii. In week-endul 12-13 septembrie, Conacul va deveni o destinatie pentru intreaga familie, gazduind expozitii si expuneri, ateliere pentru copii de toate varstele, degustari de vinuri si alte bunatati, producatori locali si artizani, piese de teatru si concerte. Toate pentru a celebra istoria multiculturala de aproape 200 de ani a Conacului.
Sambata, 12 septembrie 2026, Lari Georgescu va aduce in fata publicului spectacolul „Moftul roman”, o calatorie prin universul inconfundabil al lui I.L. Caragiale, construita din momente si schite ce surprind, cu umor fin si ironie, firea omeneasca si metehnele unei societati care, parca, nu s-a schimbat atat de mult.
Cu o scenografie redusa la esenta, spectacolul lasa cuvantul si jocul actoricesc sa conduca intreaga poveste. Lari Georgescu da viata, cu o expresivitate impresionanta, unei galerii de personaje care se succed cu naturalete, transformand fiecare replica intr-un prilej de ras, dar si de reflectie.
Tot pe 12 septembrie, Negro Oro Balkan Bagage aduce in Banat muzica din Balcani. Cantecele din Serbia, Macedonia, Albania, Bulgaria si Romania se intalnesc cu influente maghiare, rome, klezmer, spaniole si italiene. Rezultatul? O muzica plina de energie, nostalgie si ritmuri care te cheama la dans.
Apoi, Petre Ionutescu, trompetist, multi-instrumentist, compozitor si producator muzical, exploreaza si la Conacul Zagujeni la granita dintre jazz, ambient, improvizatie si sonoritati ritualice, construind un univers muzical cinematic si profund personal.
Duminica, 13 septembrie 2026, Drum Circle Timisoara ne invita la o intalnire in care ritmul, bucuria si conexiunea ne aduc impreuna, iar Taraf de Akácfa aduce la Zestrea – Festival de Arte si Bucurii energia vibranta a muzicii lautaresti romanesti, balcanice si a folclorului transilvanean!
Producatorii locali din judetul Caras-Severin isi vor expune produsele in curtea Conacului, iar artizani si mesteri populari din toata tara isi vor prezenta creatiile. Vizitatorii vor putea achizitiona si obiecte vechi de la anticari. Copiii pot participa la diverse ateliere, iar parintii pot descoperi povestea Conacului Zagujeni prin intermediul prelegerilor si tururilor ghidate.
Accesul este gratuit in zona targului de produse traditionale, artizani si anticari. Accesul la expozitiile si prelegerile din Conac, la piesa de teatru si la cele patru concerte se face in baza unui bilet de 50 lei/ zi sau a abonamentului de 75 de lei pentru ambele zile care pot fi achizitionate de pe https://www.blt.ro/zestrea-festival-de-arte-si-bucurii.html. Copiii sub 12 ani au acces gratuit. Fondurile stranse din vanzarea biletelor si a abonamentelor vor contribui la revitalizarea monumentului istoric.
Cea de a treia editie a Zestrea – Festival de Arte si Bucurii este organizata de Conacul Zagujeni cu sprijinul Primariei Constantin Daicoviciu, avand ca parteneri Radio Romania Resita, Blt.ro, Colectia Etnografica Marius Matei, Antic Design Nistor, Pro Caransebes si Pensiunea La Hotar.
Despre Conacul Zagujeni
Conacul Zagujeni, monument clasa B, este singurul conac din judetul Caras-Severin inregistrat in lista Monumentelor Istorice. Istoria Conacului Zagujeni este o istorie multiculturala. Miklós si Simon, descendentii de origine armeana a lui Jakabffy Kristóf, unul dintre intemeietorii orasului Gherla, au achizitionat domeniul de la Zagujeni in 1808. Dupa moartea lui Miklós, in 1841, proprietatea si rangul nobiliar vor fi mostenite de catre fiii adoptivi ai acestuia, Imre si Gyula Kopal.
In 1850, Gyula va finaliza conacul inceput de tatal sau in 1835. Din cauza datoriilor acumulate, Gyula va vinde proprietatea baronesei Hermine von der Heydte. In 1874, sub impactul mortii premature a fiului ei, baroneasa va vinde mosia catre familia de industriasi vienezi Juhász. Aceasta va extinde cladirea palatului, va amenaja parcul interior cu arbori de esenta rara, o sera si o piscina. In al Doilea Razboi Mondial, conacul, ca atatea alte cladiri emblematice, va ajunge in mainile trupelor ruse. In perioada comunista, conacul a fost utilizat ca sediu pentru S.M.A, iar dupa Revolutie a continuat sa deserveasca Agromec. Conacul Zagujeni a fost salvat de la deterioare de fostul proprietar, fiu al comunei Constantin Daicoviciu.
In anul 2023, Conacul Zagujeni a fost achizitionat de actualii proprietari, iar incepand cu anul 2024, Conacul Zagujeni a intrat intr-un amplu proces de revitalizare. Proiectul isi propune sa transforme Conacul Zagujeni dintr-un spatiu istoric abandonat intr-un hub, un reper activ de memorie, cultura, educatie si antreprenoriat pentru comunitatea locala si vizitatori. Conceptul porneste de la ideea ca patrimoniul devine viu in contact cu oamenii, iar monumentele pot functiona ca spatii de dezvoltare, de invatare, de creatie, apartenenta, ca motor pentru dezvoltarea sustenabila a comunitatilor. (Conacul Zagujeni, Comunicat)
