Economia Romaniei nu se afla in cea mai buna forma iar 2027 se anunta si mai dificil, in conditiile in care va dispare PNRR, inflatia a provocat prabusirea vanzarilor cu amanuntul (-5,7% in iulie), ceea ce afecteaza incasarile la buget si va aduce anul viitor noi majorari de taxe si impozite.
Instabilitatea politica ramane cea mai grava problema, situatie semnalizata si de marile agentii de rating, si provoaca o scumpire a imprumuturilor, de care statul are o mare nevoie, cel putin pentru a le putea rostogoli pe cele anterioare. Daca in 2025, Romania a platit peste 51,5 miliarde de lei pentru dobanzile aferente datoriei publice, anul acesta suma va ajunge la aproximativ 60 miliarde lei (circa 11,5 miliarde euro).
In ultimele luni, la nivel international, costurile imprumuturilor pe termen lung au crescut constant, efect al datoriilor acumulate in perioada pandemiei pentru a sprijini economia si consumul. Astfel, yieldurile obligatiunilor japoneze se afla la un varf al ultimilor 30 de ani, cele britanice sunt la cel mai ridicat nivel din 1998, iar cele germane si franceze se gasesc la maximul ultimilor 15 ani, in timp ce cheltuielile Trezoreriei americane cu dobanzile se ridica la circa 18% din veniturile guvernamentale federale.
Iar problemele nu se opresc aici. Conflictul din Golful Persic a inflamat pretul la titei, care s-a suprapus peste cresterea costurilor cu gazele naturale, ceea ce conduce la explozia inflatiei la nivel mondial. Pentru Romania situatia este si mai grava, in conditiile majorarii preturilor la electricitate, provocata de seceta.
Intr-o atare situatie, cine ar mai fi interesat de titlurile de stat romanesti, cand BCE si Rezerva Federala americana au anuntat sunt gata sa majoreze dobanzile de referinta?
Un prim semn a aparut, joi, cand Trezoreria a dorit sa se imprumute cu 1 miliard de lei cu scadenta in martie 2027, iar ofertele de cumparare s-au ridicat la circa 945 milioane lei.
Deja, BNR opereaza cu cea mai ridicata rata de referinta din Uniunea Europeana si, in opinia analistilor, va mentine nivelul de 6,5%, stabilit in august 2024, cel putin pana la finalul primului trimestru din 2027.
Un semnal clar pentru piata locala ar putea veni la sedinta de politica monetara a BNR din 8 octombrie. Pana atunci este de asteptat ca nivelul indicilor ROBOR sa se mentina la valori apropiate celor de la jumatatea lunii mai. Vineri, indicele la trei luni a stagnat la 5,84, cel la sase luni la 5,92%, iar cel la 12 luni la 5,98%.
Evolutia leului va fi influentata de nivelul aversiunii fata de risc la nivel international, in special de parcursul dolarului american, dar si de rapiditatea cu care va fi trecut prin Parlament un guvern cu puteri depline.
In ultimele saptamani, s-au observat miscari ale cotatiilor euro din piata inainte de stabilirea cursului, cand s-a incercat depasirea pragului de 5,26 lei. In primele zile din septembrie s-a manifestat la nivel regional o tendinta de scadere a cursului monedei unice, la care a contribuit o crestere a apetitului pentru risc.
Pentru a evita eventuale miscari speculative, BNR are la dispozitie o rezerva valutara care a crescut, in august, la 64,865 miliarde euro, fata de 63,230 miliarde euro la finalul lui iulie, iar cele internationale (valute plus aur) au urcat la 77,627 miliarde euro.
Sondajul CFA Romania realizat, in iulie, estimeaza pentru orizontul de 6 luni o valoare medie a euro de 5,2901 lei, fata de 5,3179 lei la sondajul din luna precedenta, iar pentru august 2027 valoarea medie a cursului este anticipata la 5,3445 lei, fata de 5,3737 lei. (R.G.)
