In data de 6 mai, la scurt timp dupa votarea motiunii de cenzura AUR-PSD, cursul euro a urcat la un maxim de 5,2688 lei. Acest record a rezistat pana miercurea aceasta, cand BNR a anuntat o medie de 5,2788 lei, insa in perioada urmatoare am putea asista la un val de cresteri zilnice.
Aceasta crestere a fost semnalata inca de marti, cand imediat dupa anuntarea cursului de schimb, cotatiile euro au crescut abrupt si au atins un varf de 5,279 lei.
Tranzactiile de la jumatatea acestei saptamani se realizau in culoarul 5,2753 – 5,2799 lei.
Iesirile fondurilor straine din piata locala, existand temeri ca o respingere a guvernului Muresan ar conduce la „legalizarea” aliantei AUR-PSD, a depreciat indicele BET cu 1%, a ridicat randamentele titlurilor de stat pe 10 ani la 7,20%, cel mai ridicat incepand cu data de 4 mai.
Exista mai multe motive pentru care euro a atins un nou maxim istoric. In primul rand, piata vrea sa fie pregatita in cazul in care S&P Global Ratings va decide sa treaca datoria suverana a Romaniei in categoria „gunoi”, consecinta a crizei politice prelungite.
O retrogradare ar avea ca efect o crestere rapida a cursului euro la circa 6 lei, urmata de o scumpire a dobanzilor la care se poate imprumuta Trezoreria statului, atat pe plan local cat si extern, ceea ce ar ridica imediat si costurile creditelor populatiei si companiilor.
Apoi, la nivel international razboiul din Golful Persic a provocat o crestere a preturilor la titei si gaze naturale, implicit o evolutie ascendenta a inflatiei la nivel mondial, care determinat marile banci centrale sa majoreze dobanda lor de politica monetara.
Iar la nivel international se manifesta o inmultire a plasamentelor in moneda americana, care a provocat deprecieri ale monedelor considerate riscante, cum sunt cele de la marginea zonei euro.
La randul ei, piata monetara locala a raspuns la evolutia leului prin cresteri ale indicilor ROBOR, dupa mai mult de patru luni de stabilitate.
Indicele la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a urcat de la 5,84 la 5,85%. Cel la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,93 la 5,94%, iar cel la 12 luni de la 5,98 la 5,99%.
Euro a coborat la jumatatea acestei saptamani la 1,1405 – 1,1456 dolari, chiar daca BCE a operat doua cresteri ale dobanzii de referinta si, conform analistilor, se pregateste sa o majoreze din nou in octombrie de la 2,50 la 2,75%, pentru a contracara evolutia ascendenta a inflatiei, care se apropie de 4%, inflamata de preturile tot mai ridicate ale petrolului si gazelor naturale, care influenteaza costurile energiei electrice.
In piata locala, cursul dolarului a urcat de la 4,5934 la 4,6265 lei, fata de 4,5611 lei, miercurea trecuta.
Moneda elvetiana a revenit aproape de pragul de 0,94 franci/euro, insa aprecierea euro a facut ca BNR sa ridice media de la 5,6085 la 5,6205 lei, comparativ cu 5,5683 lei, la jumatatea saptamanii trecute. Cursul lirei sterline a urcat de la 6,1371 la 6,1442 lei, valoare apropiata de cea de miercurea trecuta.
Pretul gramului de aur a urcat de la 638,3962 lei la 641,4000 lei, fata de 635,6662 lei, in urma cu o saptamana, evolutie influentata de aprecierea monedei americane in timp ce metalul galben fluctua in culoarul 4.295 – 4.370 dolari/uncie.
Retrogradarea, facuta la sfarsitul saptamanii trecute, de catre Moody’s a ratingului pe termen lung al Poloniei de la „A2″ la „A3″, nu a avut efecte semnificative asupra monedei, al carei curs s-a depreciat martea aceasta la 4,3588 zloti/euro, evolutie provocata mai ales de cresterea iesirilor din pietele emergente, care a ridicat, de asemenea, cursul monedei unice la 363,43 forinti. (R.G.)
