Cine stabileste pretul cerealelor romanesti? Ce schimba accesul la depozite, apa si tehnologii digitale in viata unei ferme? Si cum ajung aceste decizii sa influenteze hrana pe care o consumam?
Expozitia „Cinci hectare”, cea de-a patra editie a programului Design Signals initiat de FABER, exploreaza aceste intrebari prin cercetare, obiecte si experiente care pornesc de la lucruri familiare: paine, branza, prune, seminte si retete.
Titlul expozitiei porneste de la un prag definitoriu pentru agricultura romaneasca. Potrivit Anchetei structurale in agricultura din 2023, 90% dintre cele 2,82 milioane de exploatatii agricole ale tarii au mai putin de cinci hectare, dar lucreaza impreuna doar 22,9% din suprafata agricola. La polul opus, fermele de cel putin 50 de hectare reprezinta numai 1% din total, insa lucreaza 53,1% din teren.
Diferentele dintre ferme privesc si accesul la tehnologie, finantare si infrastructura. Cercetarea sociologului Norbert Petrovici urmareste traseul cerealelor de la ferma la procesatori, depozite, comercianti si piete financiare internationale. Ea arata cum preturile sunt stabilite in mare masura departe de locul productiei, in timp ce o parte importanta a riscurilor legate de investitii, vreme si recolta este suportata de fermieri si de gospodariile lor.
Datele colectate de utilaje, imaginile din satelit si platformele digitale schimba, la randul lor, modul in care este cultivat pamantul. Aceste tehnologii pot creste eficienta, dar introduc si noi dependente fata de echipamente, software, standarde de date si retele de distribuitori.
„Cinci hectare ne ofera o masura concreta prin care putem patrunde intr-un sistem mult mai amplu. Ne permite sa privim indeaproape felul in care sunt distribuite pamantul, tehnologia, infrastructura si cunoasterea si sa vedem cum deciziile luate mult dincolo de ferma ajung sa se materializeze intr-un anumit teren. Designul ne poate ajuta sa urmarim aceste relatii pornind din Timisoara, sa punem in dialog forme diferite de expertiza si sa facem mai usor de inteles structura sistemului agroalimentar”, explica Martina Muzi, curatoarea Design Signals.
Cercetarea sociologica a fost continuata prin vizite la ferme, fabrici, piete, brutarii, livezi si institute de cercetare din Timisoara si din regiunea Banat. Designerii invitati au lucrat cu interviuri, fotografii, documente, materiale si practici intalnite pe teren, dezvoltand sase proiecte care transforma structurile economice si tehnologice in obiecte si experiente accesibile publicului.
In Amintiri destramate, Alina Turdean porneste de la retete, cunostinte agricole si povesti culese de la comercianti din piete, mici fermieri si membri ai unor cooperative din Timisoara si Armenis. Proiectul reuneste un caiet realizat din hartie veche, retete brodate pe panza de in si tacamuri neconventionale create din lut, faina, fan si cereale. Pastrarea semintelor, conservarea hranei, gatitul si mesele comune sunt prezentate ca practici prin care cunoasterea agricola poate fi transmisa mai departe.
Bruno Baietto foloseste painea ca marturie materiala a muncii, tehnologiei si infrastructurii. Proiectul Pana asuda grinda porneste de la doua sisteme de productie din Banat: Pita de Pecica si brutaria Prospero. Painile sunt utilizate ca mulaje temporare pentru obiecte din sticla suflata, care pastreaza urmele coajei, miezului si fermentatiei si surprind intalnirea dintre munca manuala, microorganisme si productia mecanizata.
In Himera, Studio NOFF cerceteaza altoirea prunilor si felul in care aceasta practica a contribuit la pastrarea soiurilor locale din Banat. Tehnicile de taiere, imbinare si legare sunt transpuse intr-o colectie de vesela care incorporeaza altoaie din pruni locali. Lucrarea pune in dialog cunoasterea agricola transmisa intre generatii cu tensiunea dintre diversitatea soiurilor si standardizarea productiei.
Studio Eidola abordeaza compactarea solului, una dintre consecintele mai putin vizibile ale agriculturii mecanizate. Pentru Heavy Duty, studioul foloseste cernoziomuri colectate din situri agricole din judetul Timis si reproduce presiunea exercitata prin trecerile repetate ale utilajelor grele. Fisurile aparute in sol sunt umplute cu var, iar o reactie chimica temporara face vizibile presiunea acumulata si pierderea spatiilor prin care apa, aerul si organismele vii s-ar deplasa in mod normal.
Alexandra Lacatusu, Ioana Man si Yaoyao Meng dezvolta, in proiectul Muschii, suprafete poroase destinate cultivarii unor micro-ecologii. Materialele combina celuloza ramasa din productia uleiului de floarea-soarelui cu praf de piatra, doua produse secundare disponibile in regiune. O statie de cultivare monitorizeaza activitatea fotosintetica a muschilor si o traduce in sunet, propunand o alta perspectiva asupra apei, biodiversitatii si relatiei dintre spatiul construit si procesele vii.
In Drumul oilor, Roberta Di Cosmo urmareste transformarile prin care trece pastoritul la marginile in expansiune ale Timisoarei. Pornind de la cercetarea realizata alaturi de Roxana Triboi si de la colaborarea cu producatori locali, artista transforma un jgheab folosit pentru hranirea sau adaparea oilor intr-un echipament pentru prepararea branzei. Lucrarea leaga cunoasterea pastorala de schimbarile climatice, dezvoltarea urbana si accesul tot mai fragmentat la pasuni.
Expozitia este amenajata sub forma unei piete, extinzand functia acesteia dincolo de schimbul comercial, catre informare si cercetare. Reprezentarile de date, produsele agricole si mostrele materiale sunt organizate printr-o structura de tuburi metalice care traverseaza spatiul, formeaza vitrine si conecteaza diferitele povesti. Obiectele familiare devin astfel puncte de acces catre rolurile mai putin vizibile ale datelor, reglementarilor, climei si logisticii.
O vizualizare bazata pe cercetarea lui Norbert Petrovici urmareste circulatia recoltelor, preturilor si riscului intre fermieri, procesatori, infrastructurile de depozitare si transport, traderi si pietele internationale. Expozitia include si trei eseuri video dedicate utilajelor, irigatiilor si ingrasamintelor, precum si propunerile dezvoltate de studenti in cadrul Young Matters pentru agricultura urbana.
Programul The Kitchen extinde expozitia prin ateliere, mese si evenimente in care produsele agricole isi continua transformarea in hrana. Practici precum prepararea, conservarea si impartirea mancarii devin modalitati prin care intrebarile economice si tehnologice pot fi intelese prin experiente cotidiene.
Expozitia poate fi vizitata la FABER, in Timisoara, in perioada 24 septembrie – 15 noiembrie 2026. Programul de vizitare este miercuri–vineri, intre orele 14 si 20, si sambata–duminica, intre orele 10 si 20. Accesul este gratuit.
Design Signals este un program anual de cercetare si design dezvoltat de FABER si curatoriat de Martina Muzi. Primele trei editii au investigat industria auto, in 2023, industria textila, in 2024, si industria chimica, in 2025.
Design Signals este finantat de Municipiul Timisoara prin Centrul de Proiecte, de Ordinul Arhitectilor din Romania prin Timbrul de arhitectura si de Uniunea Europeana prin programul Culture Moves Europe, si este sustinut de Bancii Transilvania si Hamilton Central Europe. (Zalan Szakali, Comunicat)
