Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, sub semnatura procurorului general Cristina Chiriac, a emis un punct de vedere privind initiativa legislativa referitoare la modificarea sanctiunilor aplicabile detinerii de droguri pentru consum propriu. Publicam integral comunicatul Parchetului General.
“Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca modificarea regimului sanctionator aplicabil detinerii de droguri pentru consum propriu, in sensul diminuarii semnificative a sanctiunilor penale, nu constituie, in actualul context social si infractional, o solutie legislativa oportuna.
In consecinta, exprimam o pozitie nefavorabila fata de initiativa legislativa, in masura in care aceasta conduce la slabirea instrumentelor de prevenire si combatere a fenomenului drogurilor.
Aceasta pozitie se intemeiaza pe urmatoarele considerente:
1. Necesitatea protejarii sanatatii publice si a persoanelor vulnerabile
Consumul ilicit de droguri reprezinta o problema majora de sanatate publica, ale carei consecinte depasesc sfera interesului individual, afectand familiile, comunitatile si, in mod deosebit, minorii si tinerii.
Statul are obligatia de a asigura un cadru normativ apt sa previna raspandirea fenomenului, sa descurajeze conduitele periculoase si sa protejeze persoanele vulnerabile.
O relaxare a regimului sanctionator, in absenta unor studii de impact si a unor mecanisme alternative functionale, risca sa afecteze coerenta politicii nationale antidrog.
2. Legatura dintre detinerea pentru consum propriu si piata ilicita a drogurilor
Detinerea de droguri pentru consum propriu nu poate fi examinata exclusiv ca o conduita individuala, desprinsa de mecanismele de aprovizionare si distributie.
Cererea de droguri contribuie la sustinerea economica a pietei ilicite, iar activitatile de achizitionare si detinere pot constitui puncte de plecare pentru identificarea persoanelor implicate in distributia substantelor interzise.
Desi consumatorul si traficantul trebuie sa beneficieze de un tratament juridic diferentiat, aceasta distinctie nu justifica, prin ea insasi, diminuarea generalizata a raspunderii penale pentru detinerea in vederea consumului propriu.
3. Existenta unor mecanisme legale de individualizare a raspunderii penale
Reglementarea actuala permite diferentierea tratamentului sanctionator in functie de natura substantelor, gravitatea concreta a faptei si circumstantele personale ale autorului.
Totodata, legislatia penala ofera mecanisme prin care raspunsul autoritatilor poate fi adaptat situatiilor in care persoana cercetata este consumator, fara a fi implicata in activitati de trafic.
In aceste conditii, nu rezulta ca diminuarea limitelor de pedeapsa ar reprezenta singura sau cea mai eficienta solutie pentru evitarea unor consecinte penale disproportionate.
Prioritara trebuie sa fie aplicarea coerenta a instrumentelor existente si dezvoltarea programelor de asistenta medicala, psihologica si sociala.
4. Riscul afectarii eficientei activitatii de urmarire penala
Modificarea limitelor de pedeapsa poate produce efecte care depasesc individualizarea sanctiunii, inclusiv asupra competentei organelor judiciare, posibilitatii utilizarii anumitor procedee probatorii, termenelor de prescriptie si aplicarii unor institutii de drept penal si procesual penal.
Aceste consecinte trebuie analizate distinct, prin raportare la fiecare modificare propusa.
O interventie legislativa care urmareste exclusiv reducerea sanctiunilor, fara evaluarea efectelor asupra activitatii de urmarire penala, poate genera dificultati de aplicare si poate diminua eficienta raspunsului judiciar.
5. Necesitatea unei abordari integrate, fara renuntarea la instrumentele penale
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sustine necesitatea diferentierii clare intre persoanele care consuma droguri si cele implicate in traficul acestora.
Consumatorii, in special cei care prezinta dependenta, trebuie sa beneficieze de acces efectiv la servicii medicale, consiliere, tratament si reintegrare sociala.
Cu toate acestea, orientarea catre masuri terapeutice si de prevenire nu presupune, in mod necesar, reducerea sanctiunilor penale, cele doua categorii de interventii putand functiona complementar.
O reforma legislativa responsabila trebuie sa se intemeieze pe date statistice relevante, evaluari criminologice si medicale, precum si pe analiza impactului asupra sistemului judiciar si asupra sanatatii publice.
6. Concluzie
In considerarea argumentelor expuse, apreciem ca initiativa legislativa nu ofera, in lipsa unei fundamentari suficiente si a unor garantii adecvate, premisele realizarii unui echilibru corespunzator intre protectia sanatatii publice, prevenirea criminalitatii si individualizarea raspunderii penale.
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie formuleaza un punct de vedere nefavorabil adoptarii propunerii legislative in forma analizata.
Consideram necesara mentinerea unui cadru penal coerent si eficient, concomitent cu dezvoltarea unor mecanisme reale de prevenire, tratament si reintegrare a consumatorilor.
Politica penala in materia drogurilor trebuie sa fie ferma fata de fenomenul infractional, proportionala fata de conduita individuala si responsabila fata de sanatatea publica. (Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, procuror general Cristina Chiriac)
