Saptamana trecuta, s-a desfasurat sedinta de politica monetara a BNR unde s-a decis mentinerea dobanzii de referinta la 6,5%, valoare stabilita in august 2024.
Analistii anticipeaza mentinerea acestui nivel pana la jumatatea lui 2027, in conditiile in care inflatia a reinceput sa creasca, dupa scaderea din august la 6,17%.
In august, guvernatorul BNR estima pentru decembrie o crestere a inflatiei la 6,1%, pe fondul secetei, caniculei si problemelor legate de productia de energie electrica, iar o analiza BCR anticipeaza o majorare a preturilor de 6,4 – 6,9% in dinamica anuala.
Comunicatul de presa de la finalul sedintei BNR a aratat ca „rata anuala a inflatiei se va plasa pe o traiectorie ascendenta pana la finele anului curent, in principal pe fondul influentelor anticipate sa decurga din cresterea preturilor combustibililor si energiei si din marirea cotatiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare – in contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu si al secetei severe din acest an -, precum si din evolutia cursului de schimb al leului”.
Cursul euro a urcat martea trecuta un maxim istoric de 5,3527 lei, in lipsa instalarii la Palatul Victoria a unui guvern cu puteri depline, in timp ce la nivel international se manifesta un puternic sentiment de aversiune fata de risc, stimulat de aprecierea dolarului si cresterea dobanzii obligatiunilor principalelor economii ale lumii.
Vineri, tranzactiile s-au realizat intre 5,339 si 5,346 lei, iar media euro a coborat de la 5,3470 la 5,3414 lei, mai mult cu aproape 5% fata de inceputul anului, respectiv cu peste 7,6% fata de sfarsitul lui 2024, dupa anularea alegerilor prezidentiale.
In 2025 oficialii BNR vorbeau despre o supraapreciere a leului de 5%. In perioada urmatoare, presiunea pe curs va fi una constanta, in conditiile in care BNR a lasat de inteles va oferi mai multa „libertate” pietei in privinta reglarii cursului. Ea a preferat sa sterilizeze excedentul de lichiditate din segmentul monetar, pentru a face leul mai „scump” pentru eventualii speculatori.
Pe acest fond, indicii ROBOR au revenit la valorile de la inceputul anului.
La sfarsitul saptamanii, cel la la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a stagnat la 6,10%, cel la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborat de la 6,16 la 6,15%, iar cel la 12 luni a urcat de la 6,21 6,22%, in timp ce randamentul obligatiunilor romanesti la 10 ani stagna la 7,24 – 7,30%
Insa, un leu mai slab aduce si beneficii. Se asigura astfel intrari mai mari la buget, se stimuleaza exporturile si se scumpesc importurile, ceea ce echilibreaza balanta comerciala si deficitul de cont curent, in conditiile in care investitiile straine directe s-au redus in primul semestru de peste 5 ori, comparativ cu aceeasi perioada din 2025, iar intrarile de capital, cele care au asigurat stabilitatea cursului in anii precedenti, s-au transformat de la sfarsitul lui 2024 in iesiri.
Conform raportului „2027 Macroeconomic Outlook” realizat de CFA Romania, cursul euro va cunoaste – pana la sfarsitul lui 2027 – o apreciere graduala si ar putea creste la 5,40 – 5,50 lei.
Pentru a evita miscari mai ample ale cursului, banca centrala are la dispozitie o rezerva valutara consistenta, chiar daca ea s-a redus in septembrie la 60,059 miliarde euro si poate utiliza o linie repo deschisa de BCE in valoare de 4 miliarde euro. (R.G.)
