Universitatea Politehnica Timisoara si-a sarbatorit unul dintre profesorii de referinta, prof. univ. em. dr. ing. Ioan Gheorghe Cartis, fost rector al institutiei, la implinirea varstei de 90 de ani. Sub genericul „Ioan Gheorghe Cartis la 90 de ani. O viata dedicata Politehnicii”, evenimentul organizat luni, 9 noiembrie 2026, in Sala Senatului din Rectoratul UPT, a reunit colegi, fosti studenti, colaboratori, prieteni si reprezentanti ai sportului timisorean, intr-un moment de recunostinta si pretuire pentru o personalitate care si-a legat destinul de cel al universitatii.
Intalnirea a inceput intr-o nota solemna, prin intonarea imnului academic Gaudeamus Igitur, dupa care moderatorul evenimentului, prof.univ.dr.ing. Liviu Marsavina, prorector al UPT, a evocat personalitatea profesorului Ioan Gheorghe Cartis, pe care l-a descris drept un reprezentant al unei categorii rare de oameni pentru care Politehnica nu a fost niciodata doar un loc de munca, ci o adevarata vocatie. O vocatie careia i-a dedicat cea mai mare parte a vietii si asupra careia si-a lasat o amprenta puternica.
Pentru actualul rector al Universitatii Politehnica Timisoara, conf. univ. dr. ing. Florin Dragan, momentul aniversar a avut o semnificatie suplimentara: in acest an se implinesc exact trei decenii de cand profesorul Cartis prelua conducerea universitatii, in 1996, functie pe care avea sa o ocupe timp de doua mandate, pana in 2004. Au fost ani dificili pentru invatamantul superior, marcati de scaderea numarului de studenti si de o subfinantare cronica, intr-o perioada in care Politehnica avea nevoie de decizii curajoase si de o viziune pe termen lung.
Rectorul UPT a subliniat ca multe dintre hotararile luate atunci au influentat directia de dezvoltare a universitatii nu doar in timpul mandatelor profesorului Cartis, ci si in urmatoarele doua decenii. In acei ani, in ciuda dificultatilor, universitatea si-a consolidat patrimoniul, a atras resurse pentru investitii si a pus bazele unor transformari importante.
Dincolo de rezultatele administrative, Florin Dragan a amintit si stilul de conducere al fostului rector: un om care avea tactul de a-i asculta pe toti inainte de a lua o decizie. Iar sala plina, in care s-au reunit atatea generatii de oameni care i-au fost aproape, reprezinta poate cea mai elocventa marturie a impactului pe care l-a avut asupra comunitatii academice.
In semn de recunostinta pentru intreaga activitate si pentru contributia sa la dezvoltarea Politehnicii, rectorul Florin Dragan si presedintele Senatului UPT, conf. univ. dr. mat. Liviu Cadariu-Brailoiu, i-au oferit profesorului Ioan Gheorghe Cartis o placheta aniversara, cu urmatorul mesaj: „Cu profunda recunostinta si aleasa pretuire, domnului prof. univ. dr. ing. Ioan Gheorghe Cartis, fost rector al Universitatii Politehnica Timisoara, pentru o viata dedicata educatiei, cercetarii si excelentei academice, pentru contributia remarcabila la dezvoltarea universitatii si pentru mostenirea valoroasa lasata generatiilor de ingineri. 90 de ani de viata. O viata dedicata Politehnicii.”
Un alt moment important a fost prezentarea Laudatio, sustinuta de prof. univ. dr. ing. Dragos Utu, decanul Facultatii de Mecanica, fost student si doctorand al profesorului Cartis. Dincolo de relatia academica dintre profesor si discipol, interventia sa a fost si un gest de recunostinta fata de mentorul care i-a indrumat pasii in cariera.
O dimensiune mai putin obisnuita, dar la fel de importanta a personalitatii profesorului Ioan Gheorghe Cartis, a fost evidentiata de jurnalistul Octavian Stancioiu, absolvent al Facultatii de Mecanica si fost student al sarbatoritului. Acesta a vorbit despre sustinerea constanta pe care profesorul a acordat-o sportului timisorean si, in mod special, echipei Politehnica Timisoara.
Dragostea sa pentru sport si pentru culorile alb-violete a fost impartasita si de cateva dintre fostele glorii ale echipei din anii ’70-’80, Petre Mehedintu, Aurel Sunda, Octavian Rosca si Viorel Visan, prezenti la aniversare. Acestia i-au oferit profesorului un tricou al echipei, semnat de fostii jucatori, un dar simbolic pentru omul care a ramas aproape de Poli atat in momentele de glorie, cat si in cele dificile.
Profesorul Gheorghe Lucaci, fost cadru didactic al UPT, a rememorat colaborarea indelungata cu profesorul Cartis, atat in cadrul universitatii, cat si al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania, din partea careia i-a inmanat si o diploma de excelenta. Prietenia si colaborarea dintre generatiile academice au fost evocate si de prof. univ. dr. Ioan Talpos, fost rector al Universitatii de Vest din Timisoara, care a facut o surpriza celor prezenti prin participarea la eveniment. Cei doi se cunosc de 45 de ani, au colaborat in cadrul asociatiei Orizonturi Universitare, iar Ioan Talpos a vorbit despre admiratia si prietenia care ii leaga, caracterizandu-l pe profesorul Cartis drept „un om intre oameni”.
Dincolo de evocarea realizarilor profesionale, de amintirile colegilor si de recunoasterea contributiilor sale la dezvoltarea universitatii, momentul cel mai personal al intalnirii i-a apartinut chiar sarbatoritului. Vizibil emotionat, profesorul Ioan Gheorghe Cartis le-a multumit tuturor celor care au dorit sa-i fie alaturi, marturisind bucuria de a se afla in mijlocul atator oameni dragi.
Daca cei care au luat cuvantul au vorbit despre realizarile sale, despre cariera universitara, despre anii de rectorat si despre contributia la viata sportiva a Timisoarei, profesorul a ales sa vorbeasca mai degraba despre omul din spatele tuturor acestor impliniri. Despre propriile framantari, despre oamenii care i-au marcat destinul si i-au influentat parcursul profesional, despre ambitia si determinarea care l-au facut sa-si doreasca mereu sa fie mai bun. Chiar si acum, la 90 de ani, isi pune intrebarea daca a facut suficient si marturiseste ca si-ar fi dorit sa poata face si mai mult.
A fost o marturisire care a adus, poate, cea mai frumoasa nota a intalnirii: aceea a unui om care, in ciuda unei cariere impresionante si a recunoasterii de care se bucura, continua sa priveasca inainte cu aceeasi exigenta fata de sine. Iar in incheiere, cu emotie, profesorul Cartis a tinut sa-i multumeasca sotiei sale, care i-a fost mereu alaturi.
La 90 de ani, profesorul Ioan Gheorghe Cartis ramane o parte importanta din istoria vie a Universitatii Politehnica Timisoara. O istorie construita nu doar din proiecte, investitii, decizii manageriale sau rezultate academice, ci si din relatiile dintre oameni, din generatiile formate si dintr-o fidelitate fata de Politehnica ce a depasit cu mult limitele unei cariere universitare.
Nascut la 8 noiembrie 1936, Oradea, Ioan-Gheorghe Cartis a absolvit cursurile Scolii Medii Electrotehnice din Timisoara in anul 1954, iar in anul 1959 a absolvit cursurile Facultatii de Mecanica a Institutului Politehnic din Timisoara. Intre anii 1959 -1961 a fost incadrat in productie ca sef de sectie fabricatie la Centrul Mecanic din Timisoara. Din 1961 pana in 2006, a fost cadru didactic la Universitatea Politehnica Timisoara urcand toate treptele ierarhiei universitare: 1961-1968 asistent, 1968- 1977 sef de lucrari, 1977-1990 conferentiar, iar din 1990, profesor universitar. A desfasurat o bogata si rodnica activitate tehnico-inginereasca, didactica, stiintifica si de conducere administrativa.
Activitatea didactica de baza a fost centrata pe discipline din domeniul tratamentelor termice si al studiului metalelor, domenii in care si-a adus importante contributii la infiintarea si dotarea unor laboratoare de profil, in introducerea de noi lucrari de laborator si in elaborarea unor materiale didactice si carti de specialitate in domeniu.
Activitatea stiintifica se regaseste atat in domeniul cercetarilor fundamentale, cu referire la transformarile structurale si proprietatile suprafetelor prelucrate prin eroziune electrica, rezultate prezentate in teza de doctorat (1973), precum si cu referire la tratamente termochimice (nitrurare) in plasma. Cercetarile aplicative sunt orientate in principal in directia optimizarii tehnologiilor de tratament termic si termochimic. A publicat peste 130 lucrari stiintifice, din care 40 au avut aplicare directa in industrie. Este conducator de doctorat in domeniul „Stiinte ingineresti”, specialitatea „Stiinta materialelor”, din 1991.
Activitatea social-administrativa desfasurata a fost bogata si diversa, semnificative fiind: membru al Consiliului Profesoral si membru al Senatului universitatii (peste 20 ani); sef al Catedrei de „Tehnologia Constructiilor de Masini” (1985- 1990); prorector al Politehnicii (1990- 1996); rector al Politehnicii (1996- 2004); presedinte al Clubului sportiv „Politehnica” si ulterior presedinte de onoare.
In calitate de rector, a avut importante initiative la dezvoltarea si modernizarea invatamantului, la dezvoltarea si imbogatirea patrimoniului universitatii. Preocupari statornice a avut si in privinta revigorarii in institutie a cercetarii stiintifice in toate componentele ei, fapt care a situat Universitatea Politehnica Timisoara in primele locuri in peisajul universitatilor din Romania.
A avut, de asemenea, un rol important in extinderea colaborarii internationale a institutiei. O preocupare incununata de succes a fost si aceea de deschidere a universitatii catre mediul socio-economic, meritorie fiind si contributia sa la atragerea de investitii cu capital strain in Timisoara. Demn de remarcat este faptul ca de la 7.000 de studenti, cat avea Politehnica in 1996, cand a preluat primul mandat de rector, printr-o strategie clara si cu multe insistente, prin atragerea mediului economic, a parintilor si elevilor a reusit ca la finalul celui de-al doilea mandat sa creasca numarul de studenti la 13.000.
Nici partea de gestionare a patrimoniului Politehnicii nu a fost usoara. UPT a mostenit un patrimoniu foarte mare, poate cel mai mare dintre universitatile timisorene, dar care era intr-o stare lamentabila.
In mandatul sau de rector a fost reabilitat acest patrimoniu si s-au facut cateva investitii de rasunet. Au fost infiintate casele Politehnicii, dar mai ales Casa Politehnicii II, care a fost adusa, cu truda, la standarde moderne. Apoi, bazele sportive, cu terenuri de tenis, fotbal, handbal, bazine acoperite etc. A preluat Sala Senatului in paragina, iar astazi este una emblematica. Realizare care ii este cea mai draga si cu care se mandreste, este Biblioteca UPT. A luptat mult pentru a-i convinge pe membrii sa fie de acord cu proiectul si sa aprobe finantarea. Chiar daca nu s-a finalizat in mandatul sau, de biblioteca beneficiaza acum cadrele didactice, studentii si nu numai.
Nu in ultimul rand, s-a implicat foarte mult – si cu succes – in activitatea sportiva, cea care, alaturi de educatia de inalta clasa, a dat o nota de distinctie Universitatii Politehnica din Timisoara. Profesorul Ioan Cartis a fost, de-a lungul vremii, aproape de fotbalul alb-violet, si in vremurile bune, dar mai ales in cele de rascruce. In calitate de rector al Universitatii Politehnica, s-a zbatut sa readuca Timisoara fotbalistica in prim-plan, intr-un moment in care intregul fenomen parea sa se fi prabusit de tot.
Daruirea de care a dat dovada de-a lungul carierei i-a adus o multitudine de diplome si distinctii. La loc de cinste intre acestea stau Ordinul National Serviciul Credincios in Grad de Cavaler (2002), titlul de Cetatean de Onoare al Timisoarei (2012), Doctor Honoris Causa al Universitatii „Aurel Vlaicu” din Arad (2003), „Conferentiar evidentiat” distinctie a Ministerului Invatamantului (1988).
Pentru intreaga sa activitate ca dascal, om de stiinta si conducator al Universitatii Politehnica Timisoara, profesorul Ioan Gheorghe Cartis si-a castigat respectul studentilor, a corpului didactic si a cetatenilor din Timisoara. Dar si a familiei, care a insemnat mereu pentru el mai mult decat orice. (UPT, Lucian Ronkov)
