„Stimati parinti, profesori si reprezentanti ai conducerii scolii,
Astazi vreau sa vorbesc in numele elevilor, deoarece consider ca, in toata aceasta situatie, punctul nostru de vedere nu a fost suficient luat in considerare. Avem dreptul sa ne exprimam opiniile si sa fim ascultati, mai ales atunci cand deciziile luate ne afecteaza direct.
Se vorbeste mult despre copilul implicat, despre faptul ca acel cutit nu ar fi fost al lui si despre motivul pentru care nu ar trebui mutat. Dar oare cine s-a gandit si la noi? Cine ne-a intrebat cum ne simtim dupa acest incident sau daca mai avem aceeasi incredere ca scoala este un loc sigur?
Intelegem ca fiecare parinte isi apara copilul, insa trebuie sa intelegem si ca siguranta tuturor elevilor este la fel de importanta. Chiar daca acel cutit nu ii apartinea, faptul ca a ajuns intr-un spatiu in care ar trebui sa fim protejati este suficient de grav incat sa nu fie tratat cu indiferenta.
Noi venim la scoala pentru a invata si pentru a ne construi un viitor, nu pentru a ne face griji in privinta sigurantei noastre. Nu putem trece pur si simplu peste un asemenea incident ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.
Din punctul nostru de vedere, elevul respectiv nu ar mai trebui sa continue la scoala noastra, iar mutarea lui la o alta unitate de invatamant ar trebui luata foarte serios in considerare. Nu cerem acest lucru din razbunare, ci pentru ca vrem sa stim ca siguranta noastra este o prioritate.
Nu trebuie sa uitam ca si noi suntem parte din aceasta comunitate scolara, iar opiniile noastre nu ar trebui ignorate doar pentru ca suntem elevi.
In incheiere, vreau sa transmit un mesaj simplu: nu cerem privilegii si nici sa fim pusi mai presus decat altii. Cerem sa fim ascultati, respectati si protejati.
Pentru ca o scoala sigura nu inseamna doar un loc in care mergem sa invatam, ci un loc in care fiecare elev poate veni fara teama.
Va multumesc!”
(I.P.)
