Victor Babes a fost omagiat miercuri, 16 septembrie, la Timisoara, la 100 de ani de la disparitia sa. Personalitatea savantului si contributia sa la dezvoltarea medicinei si microbiologiei au fost prezentate in cadrul conferintei „Academicianul Victor Babes (1854-1926) – 100 de ani de la disparitie”, organizata de Academia Romana – Filiala Timisoara, in colaborare cu Universitatea de Medicina si Farmacie „Victor Babes” si Universitatea de Vest.
Evenimentul a fost organizat prin Comitetul Roman de Istoria si Filosofia Stiintei si Tehnicii (CRIFST) – Filiala Timisoara si a fost moderat de prof. univ. dr. Florin Lobont, de la Universitatea de Vest din Timisoara, si dr. Ramona Baltescu, membru CRIFST.
Cuvantul de deschidere din partea UMF „Victor Babes” a fost sustinut de prof. univ. dr. Andrei Motoc, prorector responsabil cu studiile postuniversitare si rezidentiat. Acesta a vorbit despre originile banatene ale lui Victor Babes si despre parcursul sau catre medicina, microbiologie si anatomopatologie.
„In urma lui Victor Babes au ramas foarte multe. Dincolo de nume, de rasunetul si ecoul sau in stiinta, educatie, cercetare, Victor Babes este urmasul unei familii tipic banatene”, a declarat prof. univ. dr. Andrei Motoc.
Acesta a amintit ca tatal lui Victor Babes a plecat din Hodoni, iar viitorul savant si-a inceput studiile gimnaziale la Lugoj. Ulterior, si-a continuat studiile liceale si apoi a ajuns la facultate, la Budapesta, unde initial intentiona sa studieze artele. Moartea surorii sale, Alma, din cauza tuberculozei, i-a schimbat insa parcursul profesional si l-a orientat catre medicina, microbiologie si anatomopatologie.
„Astazi Victor Babes face parte din panteonul marilor personalitati de care noi, in regiunea de vest a Romaniei, respectiv in Banat, trebuie sa ne mandrim, sa nu-l uitam nu doar la ocazii”, a mai spus Andrei Motoc.
Prorectorul UMF a amintit si momentul in care institutia de invatamant medical din Timisoara a preluat numele savantului. In anul 2000, Universitatea de Medicina si Farmacie din Timisoara a decis sa poarte numele „Victor Babes”, gest despre care Andrei Motoc a spus ca a fost facut „cu recunostinta, cu pietate si cu dorinta de a nu uita ca se poate”.
In cadrul conferintei au fost abordate si teme medicale actuale, pornind de la domeniul in care Victor Babes a avut o contributie importanta.
„Un organ neacceptat este un organ pierdut”
Unul dintre subiecte a fost legat de transplant, prezentat de conf. dr. Carmen Pantis, coordonator regional de transplant pe Regiunea Timisoara. Prezentarea, intitulata „Ce organe se pierd, din punctul de vedere al transplantului, pe motive microbiologice?”, a analizat situatiile in care infectiile pot impiedica folosirea unor organe pentru transplant.
Medicul a explicat ca identificarea unui potential donator nu inseamna automat ca organele acestuia pot fi prelevate si transplantate. Infectiile cu virusuri, bacterii sau fungi pot ridica probleme in procesul de evaluare, iar decizia trebuie luata in functie de riscul pentru pacientul care urmeaza sa primeasca organul.
Printre situatiile discutate s-au numarat infectiile cu virusurile hepatitice B si C, HIV, dar si infectiile bacteriene sau fungice severe. In cazul hepatitei C, evolutia medicinei a schimbat inclusiv modul in care sunt privite anumite organe infectate. Potrivit medicului, exista situatii in care un organ provenit de la un donator infectat cu virusul hepatitic C poate fi transplantat unui pacient care este deja infectat, in conditiile in care exista si posibilitati de tratament.
Carmen Pantis a vorbit si despre infectiile bacteriene care pot fi tratate cu antibiotice, inclusiv prin terapii tintite in functie de rezultatele antibiogramei. In schimb, anumite infectii severe pot duce la excluderea organului de la transplant, printre acestea fiind tuberculoza pulmonara si unele infectii fungice sistemice.
Un alt aspect prezentat a fost rezistenta la antimicrobiene, o problema importanta in cazul pacientilor aflati in terapie intensiva. Identificarea cat mai rapida a agentilor patogeni si alegerea tratamentului potrivit pot conta inclusiv in evaluarea posibilitatii de utilizare a unui organ.
„Un organ neacceptat este un organ pierdut”, a subliniat medicul, explicand ca, in contextul deficitului de organe si al listelor de asteptare, fiecare caz trebuie analizat individual, prin raportarea riscului la beneficiul pentru pacient.
Medicul a dat si exemplul unui caz recent, in care ficatul unui donator din Oradea a fost transplantat unei femei de 36 de ani din Timisoara, mama a doi copii. Pacienta suferea de ciroza autoimuna si fusese transferata de urgenta cu elicopterul, iar potrivit medicului, evolutia sa dupa transplant a fost foarte buna.
Conferinta a mai inclus prezentarea „Victor Babes, intre istoria medicinei si laboratorul modern”, sustinuta de sef lucr. dr. Iulia Bagiu, precum si „Vulpile roscate ca santinele ale presiunii antropice: rezistenta la antimicrobiene”, prezentata de asist. dr. Alex Moza.
Manifestarea a marcat astfel 100 de ani de la disparitia lui Victor Babes, savant al carui nume este legat de dezvoltarea microbiologiei si medicinei. (Denisa Campean)
