Pe rolul Curtii de Apel Timisoara revine dosarul in care patru judecatori de la Oradea cer despagubiri de cate 50.000 de euro de la Statul Roman, dupa ce au fost abuzati de DNA

Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis sa admita recursul declarat de reclamantii Cuc Raluca Beatrix, Vidican Denisa, Roman Florica si Galea Ovidiu Daniel impotriva deciziei nr. 108 din 23 iunie 2021 a Curtii de Apel Timisoara, Sectia I civila, sa caseze decizia atacata si sa trimita cauza spre rejudecare la aceeasi instanta de apel. Solutia instantei supreme este definitiva.


50.000 euro pentru fiecare reclamant

In iunie 2020, cei 4 reclamanti – judecatori ai Curtii de Apel Oradea – au chemat in judecata paratul Statul Roman, prin Ministerul Finantelor Publice, solicitand admiterea actiunii astfel cum a fost formulata si obligarea paratului la plata sumei de 50.000 euro pentru fiecare reclamant, cu titlu de daune morale.

In motivarea cererii, cei 4 reclamanti au aratat ca, judecatori fiind, intre anii 2013-2018 au fost suspecti intr-un dosar DNA, inculpati, trimisi in judecata, suspendati din functie 600 de zile, apoi din nou cercetati de procurorii anticoruptie. Intr-un final dosarul a fost clasat pentru toti cei 4 reclamanti in temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) CPP, adica faptele ce le-au fost imputate nu au existat. Ei au aratat ca, in conditiile in care pe parcursul procesului penal au achitat onorarii de avocati si alte cheltuieli ocazionate de proces, prejudiciile materiale le apreciaza ca nesemnificative raportat la vatamarea vietii private, a reputatiei si prestigiului lor profesional.

Statul raspunde pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare

In noiembrie 2020, instanta de fond – Tribunalul Arad – a respins actiunea exercitata de cei 4 magistrati ca neintemeiata. Instanta a apreciat ca paratul Statul Roman nu poate fi retinut in calitate de comitent al reclamantilor, intrucat, pentru ca dispozitiile art. 1373 Cod civil sa isi gaseasca aplicarea in cauza, este necesar ca paratul sa aiba calitatea de comitent al procurorilor de caz, iar intre parat si acestia nu exista un raport de prepusenie, paratul nefiind tinut sa raspunda pentru modul de exercitare a atributiilor profesionale de catre procurori in baza principiilor raspunderii civile delictuale, ci doar in cazurile expres prevazute de lege.

Judecatorii au apreciat ca singurul caz in care se prevede expres raspunderea directa a statului este cel reglementat in art. 52 alin.3 din Constitutie potrivit caruia „Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare”, si aceasta stabilita numai in conditiile legii insa in speta de fata nu ar fi existat o astfel de situatie pentru a deveni aplicabile normele de exceptie reglementate de legea fundamentala.

Motivele de apel, astfel cum au fost formulate, nu au fost intemeiate

In iunie anul trecut, Curtea de Apel Timisoara a respins apelul formulat de apelantii reclamanti Roman Florica, Cuc Raluca Beatrix, Vidican Denisa si Galea Ovidiu Daniel in contradictoriu cu intimatul parat Statul Roman, apreciind ca motivele de apel, astfel cum au fost formulate, nu au fost intemeiate.

Judecatorii au apreciat ca, contrar sustinerilor apelantilor, tribunalul a solutionat cauza prin prisma dispozitiilor legale aplicabile in speta, concluzionand ca pentru situatia de fapt invocata de reclamanti nu sunt incidente dispozitiile dreptului comun al raspunderii civile delictuale, respectiv cele ale raspunderii comitentului pentru fapta prepusului, invocata de apelantii reclamanti care ar presupune, ab initio, tocmai stabilirea savarsirii unei fapte ilicite de catre magistrati, ci sunt aplicabile dispozitiile legii speciale edictate tocmai in scopul stabilirii raspunderii statului in aceste situatii particulare.

Asadar, tribunalul nu a incalcat dispozitiile art.5 NCPC si nici ale art.10 Cod civil. De asemenea, contrar sustinerilor apelantilor, in mod corect tribunalul a analizat dispozitiile legale care reglementeaza stabilirea raspunderii Statului pentru erorile judiciare, in cauzele penale sau nonpenale, tocmai pentru a argumenta faptul ca legiuitorul a avut in vedere stabilirea unor reguli concrete, imperative si derogatorii de la dreptul comun in baza carora sa poata fi atrasa raspunderea statului pentru faptele imputate magistratilor.

Despre cazul magistratilor oradeni Florica Roman, Denisa Vidican, Raluca Cuc si Ovidiu Galea, de la Curtea de Apel Oradea, anchetati de DNA puteti citi mai multe aici. (I.P.)

Sursa: justnews.ro




Leave a Reply