Judetul Timis conduce la nivel national in depistarea cazurilor de munca nedeclarata, iar in spatele acestor rezultate stau mii de controale desfasurate de inspectorii de munca.
Intr-un interviu acordat pentru Impact Press, inspectorul-sef al ITM Timis, Ileana Mogosanu, explica de ce fenomenul este atat de prezent in judet, care sunt cele mai frecvente metode prin care angajatorii incearca sa eludeze legea si cum raspunde institutia noilor provocari de pe piata muncii.
– In primul semestru al anului 2026, inspectorii ITM Timis au efectuat 2.080 de controale, au aplicat 1.690 de avertismente si 381 de amenzi in valoare totala de 16.662.500 de lei si au identificat 2.209 persoane care prestau munca la negru. Timisul este pe primul loc la depistarea muncii nedeclarate. Considerati ca acest lucru arata ca inspectorii ITM sunt mai eficienti sau ca judetul are, in realitate, o problema mai mare decat restul tarii?
– As spune ca este rezultatul ambelor aspecte. Timisul este unul dintre cele mai puternice judete din punct de vedere economic, cu un numar foarte mare de angajatori si de salariati, ceea ce inseamna automat si un risc mai mare de aparitie a muncii nedeclarate. In acelasi timp, avem, in cadrul ITM Timis, o echipa formata din 38 de oameni profesionisti care desfasoara controale constante, bazate pe analize de risc si pe sesizarile primite. Faptul ca identificam multe cazuri nu este un motiv de ingrijorare, ci dovada ca verificarile noastre sunt eficiente, ca avem o echipa dedicata si ca acest fenomen este combatut in mod activ.
- Ati identificat un profil al angajatorilor care folosesc munca la negru? Vorbim in special despre firme mici, companii mari, firme nou-infiintate sau despre anumite sectoare economice?
Nu putem vorbi despre un profil unic. Cazurile apar atat la firme mici, cat si la societati mai mari, insa cele mai multe sunt intalnite in domenii precum transportul alternativ, curieratul, constructiile, comertul, HoReCa, agricultura sau serviciile. Sunt sectoare in care exista fluctuatii mari de personal si presiune pentru ocuparea rapida a locurilor de munca. Tocmai de aceea, ne concentram controalele in aceste domenii.
– Ce metode folosesc angajatorii pentru a ocoli legea in prezent? Munca fara contract este inca cea mai intalnita situatie sau apar tot mai des forme mascate, precum contracte part-time fictive ori plata unei parti din salariu „in plic”?
- Munca fara contract individual de munca exista in continuare, insa observam si forme mai sofisticate de eludare a legislatiei. Intalnim contracte cu timp partial, in timp ce salariatii lucreaza, in realitate, opt ore sau chiar mai mult, intarzieri in inregistrarea contractelor de munca si, in unele situatii, plata unei parti din salariu in afara evidentelor legale. Toate aceste practici afecteaza drepturile angajatilor si produc concurenta neloiala intre firme.
– Dupa controale si amenzi, cati dintre angajatorii sanctionati intra in legalitate si cati revin in atentia ITM? Exista firme recidiviste?
- In cele mai multe situatii, angajatorii se conformeaza dupa aplicarea sanctiunilor si a masurilor dispuse de inspectorii de munca. Trebuie sa mentionam faptul ca ITM Timis nu are indicator privind amenzile. Ponderea sanctiunilor aplicate este de 80% avertismente si 20% amenzi. Rolul nostru nu este doar sa sanctionam, ci si sa determinam respectarea legislatiei. Exista, insa, si cazuri de recidiva. Pentru aceste societati intensificam verificarile privind masurile dispuse pentru a stabili daca angajatorii au remediat neconformitatile constatate anterior.
Exista zone din judet sau categorii de activitati unde inspectorii intampina dificultati in desfasurarea controalelor? Ati avut situatii in care controalele au fost impiedicate sau inspectorii intimidati?
Cele mai dificile controale sunt cele desfasurate in activitati cu caracter sezonier sau pe santiere, unde personalul este foarte mobil. Pe langa aceste aspecte, inspectorii de munca se confrunta uneori si cu o presiune psihologica majora. Nu de putine ori, in momentul in care angajatorilor li se aduce la cunostinta aplicarea unor sanctiuni contraventionale, acestia reactioneaza printr-un limbaj neadecvat sau chiar recurg la amenintari.
In astfel de situatii tensionate, inspectorii isi pastreaza calmul si isi desfasoara activitatea cu maximum profesionalism, in limitele competentelor legale. Atunci cand circumstantele o impun, apelam la organele de ordine publica pentru a asigura desfasurarea verificarilor in conditii de deplina siguranta si pentru a garanta aplicarea ferma a legii.
- Digitalizarea si inteligenta artificiala schimba piata muncii. Cum se adapteaza ITM la noile forme de munca, precum platformele de livrare, munca remote sau colaborarile prin PFA si microintreprinderi? Observati noi modalitati de eludare a legislatiei?
Piata muncii evolueaza rapid, iar institutiile trebuie sa tina pasul. Urmarim cu atentie dezvoltarea muncii pe platforme digitale, a telemuncii si a altor forme flexibile de organizare a activitatii. Ne adaptam metodele de control. Indiferent de forma in care este prestata munca, drepturile salariatilor trebuie respectate.
ITM Timis utilizeaza instrumente digitale pentru eficientizarea activitatii de control si a relatiei cu angajatorii. In cadrul controalelor, documentele necesare sunt solicitate si transmise, de regula, prin e-mail, astfel incat deplasarile la sediul inspectoratului sunt reduse la minimum.
Angajatorii sunt invitati la sediul ITM, la finalul controlului, pentru semnarea procesului-verbal de control si, dupa caz, a procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei.
In acelasi timp, ITM Timis isi adapteaza permanent procedurile interne pentru a raspunde cerintelor generate de digitalizare si investeste in formarea profesionala continua a inspectorilor de munca, astfel incat acestia sa fie pregatiti sa gestioneze noile provocari ale pietei muncii si utilizarea noilor tehnologii in activitatea de control.
Daca ati putea modifica o singura prevedere din legislatia muncii pentru a reduce semnificativ munca la negru, care ar fi aceea si de ce?
As propune infiintarea unui Registru National al Angajatorilor sanctionati definitiv pentru munca nedeclarata, accesibil publicului. Inscrierea sa se faca doar dupa ramanerea definitiva a sanctiunii, iar mentiunea sa se poata radia dupa o perioada de conformare, de exemplu de trei ani. O astfel de masura ar avea un puternic efect preventiv, deoarece reputatia unei companii este adesea mai importanta decat cuantumul unei amenzi. Cei care ar aparea in acest registru sa nu mai poata participa la licitatii publice, sa nu mai poata accesa fonduri europene sau sa obtina anumite autorizatii. (Denisa Campean)
