Cronicari Digitali a lansat, ieri, „Banatul e fruntea in bucate! Retete, oameni si expresii din bucataria Banatului”, cea mai recenta carte dedicata gastronomiei banatene. Volumul, realizat de Asociatia Human Made Art si Zaga Brand prin platforma Amintiri Gustoase, reuneste 30 de retete, contributiile a 14 autori si un dictionar cu 16 termeni din bucataria regiunii. Cartea poate fi descarcata in format PDF de pe cronicaridigitali.ro.
Retete pentru masa de zi cu zi, pentru camara si pentru sarbatori
Cele 30 de retete sunt impartite in doua capitole. Primul cuprinde 20 de retete banatene de incercat acasa. Al doilea aduna 10 retete din Banatul Montan, culese de Stefania Bijan, cunoscuta drept Fana lu’ Pascu, si pastrate in graiul in care au fost scrise.
Cititorii vor descoperi opt dulciuri, printre care islerele, griliasul, prajitura Retezat, crofnele si cornuta, o prajitura cu cas pregatita de sarbatoarea Sfantului Gheorghe. Cartea include noua feluri cu carne, printre care „curiti cu zama de la taiatu porcului”, galustele pe varza (Kraut und Knedl), zama de miel ca la masurat si morandaul. Pentru camara sunt patru „conserve”: zacusca, magiunul de prune, latwerge si amestecul acru de legume.
O parte din retete sunt povestite de Emilia Popa, din Costeiu de Sus, si consemnate de etnologul Camelia Burghele. Doua poarta semnatura Laurei Laurentiu. Lista se completeaza cu pogacele, cornorati, zama de paradaica, fasiri de dovlecei si balmaj.
14 coautori, profesii diferite
La carte contribuie 14 coautori: etnologi, bucatari, bloggeri culinari, scriitori, jurnalisti si un muzeograf. Textele de deschidere sunt semnate de prof. univ. dr. Otilia Hedesan, etnolog, de dr. Simona Neumann, director general Visit Timis si manager Banat – Regiune Gastronomica Europeana 2028, si de Corina Dima, blogger si curator gastronomic.
Despre gusturile copilariei scriu Laura Laurentiu, autoarea cartii „Duminica la pranz”, Alina Saftulescu, fondatoarea hubului gastronomico-cultural Kibut din Garana, antropologul cultural Camelia Burghele, chef Florin Kiss si Borco Ilin, scriitor de limba romana si sarba si muzeograf la Muzeul Satului Banatean din Timisoara.
Lor li se alatura scriitorul Marius Chivu, Alina Muntele, jurnalist si blogger culinar, Adrian Dan si Emilia Morariu, creatori de continut, si jurnalistul Toader Paun. Retetele in graiul Banatului Montan poarta semnatura Stefaniei Bijan.
O monografie a gustului banatean
Cartea este si o monografie a gustului din Banat. Simona Neumann scrie despre o regiune in care hrana pastreaza urmele convietuirii dintre romani, germani, maghiari, sarbi, bulgari, cehi, slovaci, evrei, italieni si alte comunitati. Otilia Hedesan arata ca, intrebati ce e reprezentativ pentru hrana din Banat, cei mai multi localnici aleg „pranzul de duminica”.
Pentru multi autori, gustul Banatului inseamna memoria copilariei. Laura Laurentiu isi aminteste curtea cu sapte usi verzi din cartierul timisorean Josefin, unde vecinii vorbeau trei-patru limbi si puneau compot din prunele aceluiasi pom. Chef Florin Kiss revede papricasul bunicii, lasat sa scada pe marginea spohertului, iar Borco Ilin, painea coapta de bunica pe tulei de porumb.
Iarna are gusturile ei, legate de taiatul porcului: curiti cu zama, carne frita cu pireu de crumpi, crumpi la duba mancati cu slanina inghetata, morandau si carnati pesinari.
Paginile cartii strabat campia si Banatul Montan. Cititorii ajung la Timisoara si Jimbolia, in satele Margina, Costeiu de Sus si Curtea, la Garana, Sadova Veche, Armenis, Cornereva si Carasova, la Eftimie Murgu, cu morile de apa de pe Valea Rudariei, si la Kikinda, in Banatul sarbesc.
La fel de variate sunt comunitatile din paginile cartii: slovacii din Costeiu de Sus, svabii, cu galustele pe varza, sarbii, cu crumpii cu galuste cunoscuti ca „valjuške s krumpirom”, si vecinii maghiari si germani din curtea copilariei Laurei Laurentiu.
Amintirea comuna: pranzul de duminica cu zupa faina de gaina
O amintire culinara revine la majoritatea autorilor: pranzul de duminica, cu zupa de pasare cu taitei in centrul mesei. Otilia Hedesan noteaza formula prin care il descriu localnicii, „zupa, sarme, crumpi si carne”, la care se adauga un dulce final, „ca, parca, fara dulce, nici nu-i duminica”.
Laura Laurentiu scrie ca nici acum nu concepe „pranzul de duminica fara o zupa faina”, iar pentru Borco Ilin duminicile aveau „chipul galben si stralucitor al zupei de cocos”. Alina Saftulescu isi aminteste supa de gaina cu taitei si carnea fiarta cu sos de mere, un sos pe care il asociaza cu bucataria veche, de duminica.
Cuvinte de pus la masa
Cartea se incheie cu „Dictionarul gastronomic banatean”, care explica termeni din cuina (bucatarie): crump, ludaie, paradaisa, piparca, sonc, pegmez, tucur, crofna, pasula, putar, calaraba, lasca, colesa, caigana, mespais si tuspais. Pentru fiecare, dictionarul arata originea cuvantului, cel mai des germana, maghiara sau sarbeasca, preparatele legate de el si, uneori, expresii populare. Cuvintele fac parte din „Harta sonora a Banatului”, ce poate fi ascultata pe Audiodexa.
Proiectul „Banatul e fruntea in bucate! FR.ON.TEM. Monografie digitala, Hrana Cultura Comunitati” este organizat de Cronicari Digitali, prin Asociatia HUMART, cofinantat de Administratia Fondului Cultural National, in parteneriat cu Institutul National al Patrimoniului, Directia Judeteana pentru Cultura Timis, Muzeul Satului Banatean Timisoara si Asociatia AUDIODEXA. (Cronicari Digitali, Comunicat)
