In contextul dezbaterii din spatiul public facem cateva precizari necesare combaterii dezinformarii, promovate sistematic, care sfideaza realitatea faptica si juridica. Pentru corecta informare a opiniei publice:
- Problematica litigioasa privind drepturile salariale ale personalului din sectorul public este
una de amploare si nu priveste doar hotarari judecatoresti de recunoastere a drepturilor salariale legale pentru magistrati.
- Drepturile salariale ale magistratilor izvorasc exclusiv din lege (nu asa cum s-a spus ca sunt acordate prin hotarari in afara legii)
- Legislatia de salarizare a stabilit ca in sistemul de justitie salarizarea se realizeaza conform Valorii de Referinta Sectoriala.
- Ulterior tot statul prin legislatia de salarizare a stabilit cresteri salariale pentru anumite specialitatii sau persoane incadrate in sistemul de justitie, conducand efectiv prin norme legale la cresterea Valorii de Referinta Sectoriale aplicabila respectivelor majorari prin lege.
- Tot statul a stabilit prin toate normele legislative de salarizare succesive ca personalul isi pastreaza drepturile salariale castigate (prevedere aplicata cu caracter general tuturor familiilor bugetare).
- In baza deciziilor Curtii Constitutionale, a principiului la munca egala plata egala si a aplicarii cadrului legal stabilit de legiuitor privind Valoarea de Referinta Sectoriala au fost solutionate litigiile privind recunoasterea drepturilor salariale stabilite prin lege.
- Cuantumul datoriilor este generat de conduita nelegala si irationala economic a Guvernului
- Datoriile salariale catre magistrati au fost esalonate prin asa numitele ordonante trenulet pe 5 ani, cu transe de plata crescatoare spre finalul perioadei.
- O proportie considerabila este generata de majorari si penalitati stabilite prin lege, intre care dobanzile penalizatoare, facand ca fiecare an de amanare sa adauge peste 21% pe an la datoria initiala, grevand si mai mult bugetul public.
- Conduita irationala economic a Guvernului a condus la majorari anuale ale obligatiilor de plata cu peste 21% fata de 7,4 % dobanda medie a datoriei publice.
- Trebuie mentionat ca din sumele vehiculate, diferentele salariale (fara penalitati si accesoriile generate de conduita guvernului) adica din drepturile neplatite la timp, 41,5% se intorc la bugetul de stat sub forma contributiilor obligatorii si a impozitului pe salarii.
- Datoriile istorice pentru restantele salariale ale magistratilor nu sunt si nu constituie justificare pentru proasta gestiune economica si scaderea nivelului de trai al populatiei
- Campania de ura declansata imoral si iresponsabil de propaganda afiliata guvernului instiga populatia sa considere ca plata restantelor se face in detrimentul ei.
- In realitate obligatia de plata a salariilor pentru toate categoriile de bugetari, a pensiilor pentru toate categoriile de beneficiari, a prestatiilor sociale pentru toate categoriile de beneficiari, a arieratelor pentru toate categoriile de creditori fiscali sau bugetari sunt obligatii legale, iar respectarea dreptului de acces la serviciile publice garantate sunt realitatile de la care se construieste bugetul si apoi se adauga alte cheltuieli in functie de oportunitate, si nu invers.
- Trebuie mentionat ca practica neloiala fata de lege, de amanare si rostogolire de la un exercitiu bugetar la alt exercitiu bugetar si de la un guvern la altul, este cea care in fapt impovareaza de la an la an bugetul, nicidecum punerea in aplicare a drepturilor prevazute de lege.
(Inalta Curte de Casatie si Justitie, Comunicat)
