Joia aceasta, s-a desfasurat sedinta de politica monetara a BCE unde s-a decis majorarea dobanzii la facilitatea de depozit cu 25 puncte de baza la 2,50%, a doua astfel de masura luata in cursul acestui an.
In comunicatul de presa se precizeaza ca „Conflictul din Orientul Mijlociu continua sa genereze presiuni inflationiste, iar inflatia ar trebui sa se mentina la niveluri net superioare tintei pe o perioada prelungita”.
La noi, la scurt timp dupa motiunea de cenzura AUR-PSD, dobanzile interbancare au stagnat in ultimele patru luni, iar aceasta evolutie se va prelungi pana in data de 2 octombrie cand S&P Global Ratings va anunta daca mentine datoria Romaniei in categoria recomandata investitiilor sau aceasta va fi trecuta la „gunoi” (junk).
Decizia BCE va fi influenta costurile la care se imprumuta in prezent Romania, care au urcat in pietele specializate la circa 7,10%, dupa o perioada in care ele coborasera la 6,80%. Iar pretul s-ar putea mari si mai mult in cazul in care Rezerva Federala americana va decide sau va semnaliza ca este pregatita sa majoreze culoarul de fluctuatie al dobanzii sale de politica monetara cu un sfert de punct procentual la 3,75 – 4%.
Lipsa increderii in evolutia deficitului bugetar, fara un guvern cu puteri depline si cu perspectiva unui Executiv AUR-PSD, care nu va continua actualul program de reforma, a redus cererea de titluri de stat la la ultimele licitatii organizate de Trezorerie.
Joia aceasta, ofertele de cumparare bonuri cu scadenta octombrie 2029 a fost de 816 milioane lei, fata de o valoare programata a emisiunii de 800 milioane lei. Statul s-a imprumutat cu 766 milioane lei pentru care a acceptat o dobanda medie anuala de 6,54%.
Indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,92%, iar indicele la 12 luni la 5,98%.
Indicele de referinta pentru creditele consumatorilor (IRCC) acesta va creste marginal, incepand cu 1 octombrie si pana la sfarsitul anului, de la 5,56%, in prezent, la 5,58%.
In piata valutara exista un status quo, generat de nivelul mai scazut al aversiunii fata de risc la nivel international. Joi, cursul euro a scazut de la 5,2542 la 5,2537 lei, fata de 5,2508 lei, la inceputul saptamanii, iar transferurile se realizau intre 5,251 si 5,255 lei.
Dupa decizia BCE, euro s-a retras de la un varf de 1,1642 la 1,1592 dolari, dupa care s-a instalat in jurul valorii de 1,16 dolari. In piata locala, cursul dolarului a fost stabilit la 4,5164 lei, aproape de cel de luni, care a fost de 4,5182 lei.
Media francului elvetian a scazut joi la 5,5707 lei, iar cea a lirei sterline la 6,1178 lei.
De la inceputul saptamanii, metalul galben s-a consolidat in jurul pragului de 4.400 dolari/uncie, echivalentul unei cresteri anuale de circa 21%. Joia aceasta, uncia fluctua intre 4.369 si 4.432 dolari, iar pretul gramului de aur a coborat marginal de la 638,2649 lei la 638,0876 lei, fata de 640,5521 lei, in sedinta de luni.
In regiune, media monedei poloneze a fost stabilita la 4,3180 zloti/euro, iar a celei maghiare la 363,66 forinti/euro.
Bitcoin stagna in culoarul 76.000 – 79.000 dolari, iar ethereum fluctua intre 2.415 si 2.480 dolari. (R.G.)
