Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a prezentat ultimul Raport asupra inflatiei din acest an. Datele prezentate nu sunt unele incurajatoare, fiind al treilea an consecutiv in care banca centrala nu reuseste sa aduca inflatia in apropierea tintei sale de 2,5%±1 punct procentual.
Conform datelor prezentate de BNR, rata anuala a inflatiei ar urma sa fie de 7,4% la sfarsitul acestui an, pentru a se retrage in decembrie 2027 la 3,7%, respectiv la 2,5% in trimestrul al treilea din 2028.
Aceasta evolutie are cauze multiple, insa politica locala este probabil cea mai importanta. In prim plan se afla mizele populiste ale PSD si PNL din 2024, an care s-a incheiat cu anularea alegerilor prezidentiale, ce a produs o crestere a cursului euro de la 4,97 lei, in urma cu doi ani, la un maxim istoric de 5,3527 lei, atins in octombrie 2026.
Raportul puncteaza asupra faptului ca „balanta riscurilor la adresa ratei inflatiei este apreciata a fi devenit una relativ echilibrata pe termen scurt, odata cu incorporarea in scenariul de baza a unei parti importante a efectelor inflationiste provenind din materializarea unor riscuri semnalate in Raportul precedent. Pe termen mediu insa, aceasta ramane mai degraba inclinata in sensul unor abateri in sus, in eventualitatea trenarii conflictelor geopolitice ori a manifestarii unor efecte indirecte adverse mai persistente asociate crizei energetice.”
Cresterea inflatiei a redus interesul bancilor locale pentru achizitia de titluri de stat cu scadenta medie sau lunga. La randul lor, strainii au inceput sa se retraga din piata locala, astfel ca ponderea detinerilor nerezidentilor in totalul titlurilor de stat romanesti aflate in circulatie a scazut la 16,2% in august, cel mai redus nivel din iunie 2022.
Lunea aceasta, Finantele au organizat o licitatie cu scadenta in iulie 2031, cu o valoare programata de 600 milioane lei. Ofertele de cumparare a celor sase banci participante a fost de 536,8 milioane lei, iar Trezoreria s-a imprumutat cu 496,8 milioane lei pentru care a acceptat sa plateasca o dobanda medie anuala de 6,81%.
Indicii ROBOR au evolutie stabila si s-au mentinut la valori comparabile cu cele din septembrie. Lunea aceasta, cel la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a stagnat la 6,07%. Cel la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a revenit de la 6,14 la 6,13%, iar cel la 12 luni s-a oprit la 6,19%.
Transferurile din piata valutara, se realizau in culoarul 5,348 – 5,352 lei, astfel ca media a coborat modest de la 5,3498 la 5,3494 lei, fata de 5,3426 lei, lunea trecuta.
Fata de sfarsitul anului trecut, leul a pierdut circa 5% comparativ cu euro, in timp ce zlotul polonez s-a depreciat cu circa 4,4% iar coroana ceha cu 1,1%. Singura moneda din regiune aflata pe plus este forintul maghiar cu 5%.
Euro a coborat la 1,1003 – 1,1031 dolari, astfel ca media monedei americane a urcat de la 4,8428 la 4,86 lei, comparativ cu 4,7734 lei in urma cu o saptamana.
Lira sterlina a atins un nou maxim istoric de 6,4103 lei, depasindu-l pe cel de 6,4063 lei, inregistrat la inceputul lunii. Media francului elvetian a crescut modest la 4,7816 lei.
Retragerea metalului galben la 3.832 – 3.902 dolari/uncie a provocat scaderea pretului gramului de aur la 604,3140 lei, fata de 628,5372 lei, la inceputul saptamanii trecute.
Bitcoin a scazut sub 62.000 de dolari in weekend, dar se tranzactiona lunea aceasta intre 63.850 si 65.470 dolari, iar ethereum se misca in culoarul 1.785 – 1.859 dolari. (R.G.)

