“Dezastrul ecologic” din Timis, un fake news de campanie! Conducerea RETIM a deschis portile deponeului de la Ghizela, pentru a demonstra modul ecologic in care se neutralizeaza gunoaiele Timisoarei

In plina campanie electorala pentru alegerile locale, cand va fi ales si viitorul presedinte al Consiliului Judetean Timis, o publicatie centrala a aruncat pe piata o nucleara, cum se spune in presa de scandal: in vestul tarii se prefigureaza un adevarat dezastru ecologic, intrucat substanțele toxice rezultate din fermentarea gunoaielor de la deponeul Ghizela, cel mai mare depozit de deseuri din vestul tarii, ar fi fost deversate in raul Timis.


Jurnalistii si-au bazat dezvaluirile pe declaratiile a doi ingineri, fosti angajati ai RETIM Ecologic Service SA, pana la inceputul acestui an, care au povestit ca au vazut cu ochii lor cum levigatul, substanta otravitoare rezultata din fermentarea gunoaielor, s-ar fi deversat in raul Timis.

Acuzatiile inginerilor Radu Popita si George Murgu au fost catalogate ca fiind un fake-news de catre directorul RETIM, societatea comerciala care gestioneaza deponeul ecologic de la Ghizela, care nu a ezitat sa deschida larg portile depozitului de gunoaie aflat la 50 de kilometri de Timisoara, pentru ca presa si toti cei interesati de acest subiect sa cunoasca adevarul din teren si nu elucubratiile a doi angajati pusi pe liber.

Reprezentanti ai presei, alaturi de conducerea RETIM si RER Group, dar si de Calin Dobra, presedintele Consiliului Judetean Timis – posibila tinta electorala a acestui fake-news, in conditiile in care deponeul de la Ghizela apartine de CJT -, au facut o inspectie de aproape doua ore prin depozitul de la Ghizela, parcurgand toate etapele procesului de neutralizare a gunoaielor Timisoarei.

De la colectarea deseurilor, sortarea si depozitarea in celulele deponeului, pana la colectarea si tratarea levigatului, masurarea puritatii permeatului rezultat si deversarea acestuia in raul Timis.

De altfel, la finalul periplului demonstrativ, invitatii au avut ocazia sa vada, intr-o galeata, cum se prezinta permeatul dupa statia de epurare, inainte de a fi deversat in Timis: un lichid transparent, incolor si inodor, comparabil cu apa potabila.

„A fost un articol de presa care intra in categoria fake news. O incercare de a folosi numele firmei noastre intr-o campanie electorala. Noi nu facem politica si am vrut sa deschidem usile deponeului, sa aratam tuturor care este realitatea. Nu vrem sa facem niciun fel de alte comentarii suplimentare. Poate sa vina oricine sa vada care este realitatea, nu este niciun dezastru ecologic, nicio bomba de mediu, sunt probleme uzuale ale unui astfel de depozit. Incercati sa vizitati si alte depozite din zona, sa va faceti o parere despre cat de bine gestionam noi fata de ceilalti. Ne facem treaba, suntem responsabili de mediu”, a declarat, la finalul demonstratiei, Dan Pascu, directorul general al RETIM.

Mai mult, reprezentantii operatorului de salubritate care colecteaza si neutralizeaza deseurile Timisoarei au prezentat mai multe fotografii, realizate la data de 27 august 2020, ora 12.45, cu statia de epurare.

„Constatam ca vegetatia este abundenta chiar imediat dupa gura de deversare, lucru care ar fi fost imposibil daca tone de levigat s-ar fi scurs pe acolo”, au explicat reprezentantii Retim, care spun ca levigatul lasa urme grave in urma deversarii, inclusiv vegetatie arsa.

Ceea ce nu s-a descoperit la “oculata” de la locul indicat de inginerii trimisi in somaj. Depozitul de Deseuri Nepericuloase Ghizela este in proprietatea Consiliului Judetean Timis, iar operator este RETIM Ecologic Service SA. Perioada totala de viata estimata pentru depozit este de 41 ani.

In cadrul depozitului sunt prevazute a fi construite 5 celule, din care prima celula are perioada de exploatare de 5 ani si capacitate de depozitare de 623.000 mc, iar celelalte patru celule au perioada de exploatare de 9 ani si capacitate de exploatare de 1.127.075 mc.

Potrivit directorului Dan Pascu, o mare parte din mirosurile care se resimt in zona Ghizela vor disparea, dupa inchiderea definitiva a celulei I – unde nu se mai depoziteaza deseuri de peste doi ani – si instalarea unui biodesulfurator, care va prelua mirosul provenit din statiile de tratare, contaminat cu hidrogen sulfurat si alti poluanti olfactivi, si va fi ars la o temperatura de 1000 de grade. (G.I.)

Leave a Reply