Avocatii din Timisoara ies in strada! “Aspecte obisnuite ale muncii avocatului au fost considerate infractiuni”, atrage atentia decanul Baroului Timis, referindu-se la condamnarea unui confrate in dosarul “Ferma Baneasa”

Avocatii din Timisoara se alatura protestului national organizat de UNBR si, maine, la ora 12, se vor aduna in fata Palatului Dicasterial pentru a atrage atentia asupra pericolelor care pandesc libertatea de exercitare a profesiei de avocat, in conditiile in care, in ultima vreme, avocatii au devenit tinta unor anchete penale.


Pornind de la controversata condamnare a avocatului Robert Rosu, din Baroul Bucuresti, la 5 ani de inchisoare, in dosarul “Ferma Baneasa”, membrii barourilor din tara doresc sa transmita presedintilor instantelor de judecata o lista care cuprinde principalele temeri cu privire la ingradirea exercitarii profesiei de avocat

“Nu dorim ca aces protest sa fie considerat un afront la adresa judecatorilor, ci sa fie interpretat ca un semnal de alarma privind execitarea profesiei de avocat, a riscurilor sistemice ca avocatul sa fie identificat cu clientul sau, cu consecinta crearii unei stari de insecuritate grava in randul avocatilor”, ne-a declarat decanul Baroului Timis, Sergiu Stanila (foto 2).

Cu ocazia protestului de maine, reprezentantii Baroului Timis vor inmana presedintilor de instante din judetul Timis un document care se doreste o invitatie la dialog interprofesional, pentru ca avocatii sa beneficieze de garantii pentru exercitarea profesiei in siguranta deplina.

Iata textul integral al documentului ce va fi inmanat presedintilor Curtii de Apel Timisoara, Tribunalului Timis, Judecatoriei Timisoara, Judecatoriei Lugoj, Judecatoriei Sannicolau Mare, Judecatoriei Deta si Judecatoriei Faget:

“Uniunea Nationala a Barourilor din Romania si Baroul Timis solicita respectarea standardelor recunoscute national si international privind libertatea de exercitare a profesiei de avocat.

Pozitia noastra este determinata de unele teze desprinse din considerentele deciziei in dosarul „Ferma Baneasa” si care, daca ar fi generalizate ca precedent judiciar, ar putea deveni sistemice, cu efecte grave asupra profesiei de avocat, asupra justitiei si a statului de drept.

Principalele aspecte care au dus la o justificata nemultumire si au indus temeri grave in randurile avocatilor, constau in:

  • identificarea acestora cu clientii lor;

  • atragerea raspunderii penale pentru sustinerea de catre avocat a unor teze juridice apreciate de acuzare ca fiind incorecte;

  • audierea avocatilor in dosarele clientilor si folosirea acestor declaratii de martor ca probe in dosar;

  • audierea judecatorilor in calitate de martori in legatura cu propriile hotarari, ignorarea autoritatii de lucru judecat a hotararilor judecatoresti, cu consecinta crearii unei stari de insecuritate grava cu privire la utilizarea in raporturile juridice a respectivelor hotarari.

Astfel, activitati de consiliere si reprezentare a clientului, precum cele de redactare sau incheiere a contractelor, notificari, reprezentarea in fata autoritatilor, intalniri cu clientii, participare la consilii de administratie sunt aduse ca probe intr-un dosar penal, ca acte de autorat pentru constituire de grup infractional organizat sau ca acte de complicitate la abuz in serviciu.

Or, intotdeauna a fost clar ca acestea nu intra in sfera penala prin ele insele si nici prin simpla asociere prezumtiva cu scopurile urmarite de client, ci constituie doar acte de exercitiu normal al profesiei de avocat.

Din pacate, din motivarea deciziei instantei in dosarul „Ferma Baneasa”, dincolo de aspectele factuale particulare spetei, razbat idei care tind sa relativizeze si sa repuna in discutie aspecte pe care le-am considerat dintotdeauna ca fiind acceptate in legatura cu rolul avocatului.

Un dosar are sanse de castig sau pierdere si orice om are dreptul la aparare, fie el si infractor. Un avocat poate sustine opinii controversate sau chiar gresite din punct de vedere juridic, fara teama ca ar putea fi urmarit penal, cu atat mai mult atunci cand acestea se intemeiaza pe hotarari judecatoresti si irevocabile.

Un avocat nu poate fi sanctionat ca nu a depus la dosar acte potrivnice interesului juridic al clientului. Onorariul de succes al avocatului este practicat de cand lumea, fara a fi considerat beneficiu ilegal sau ca interesul avocatului in recuperarea acestuia ar putea avea conotatiile unei activitati nelegitime.

Un raport de due dilligence nu poate fi folosit ca proba impotriva avocatului, pentru a dovedi ca acesta ar fi stiut ca dosarul are anumite puncte vulnerabile.

Este de natura unui astfel de document sa arate sansele de castig sau de pierdere ale cauzei, dar existenta rezervelor fata de sansele de castig nu a fost conceputa vreodata ca putand sta la baza unui acuzatii impotriva avocatilor, in sensul ca stiau sau ca ar fi trebuit sa stie ca un client n-ar avea dreptate in opinia acuzarii.

Nu in ultimul rand, garantarea sigurantei avocatilor, impreuna cu ceilalti participanti la procedurile judiciare (inclusiv judecatori, anchetatori si procurori), in exercitarea activitatilor lor profesionale sunt chestiuni clasice, recunoscute dintotdeauna in cadrul sistemului judiciar, de catre toti participantii.

Prin urmare, o serie de aspecte obisnuite ale muncii avocatului au fost considerate infractiuni. De asemenea, aspecte de deontologie profesionala au fost transferate in spatiul raspunderii penale. Acestea reclama urgenta clarificarii unor probleme din justitie in care principalul perdant este cetateanul si dreptul sau la aparare.

Demersul nostru institutional nu se indreapta impotriva justitiei, a institutiilor autoritatii judecatoresti in plan local sau national, ci are ca scop atentionarea asupra faptului ca generalizarea unor viziuni care tind sa destabilizeze constantele rolului actorilor in actul de justitie tind sa puna in pericol nu numai profesia de avocat, dar si alte profesii juridice iar in cele din urma chiar sistemul judiciar.

In concluzie, demersul de fata are ca obiectiv convocarea dialogului interprofesional pentru constientizarea tuturor factorilor implicati cu privire la urmarile pe care le-ar putea avea renegarea drepturilor si a rolului avocatului, prin identificarea acestuia cu clientul sau, prin impunerea avocatului unor sarcini care nu sunt specifice menirii sale, incalcarii secretului profesional precum si repercusiunile nesocotirii autoritatii de lucru judecat.

Consecintele se rasfrang nu numai asupra profesiei de avocat, ci asupra sistemului de justitie si mai ales asupra cetateanului, care este privat de dreptul la aparare si de dreptul la un proces echitabil”, se atrage atentia in documentul semnat de decanul Sergiu Stanila, document asumat de toate barourile din tara. (G.I.)

Sursa foto: arhiva

 




Leave a Reply