Principalul eveniment al saptamanii, care a depasit ca importanta caderea Guvernului Citu, a fost decizia Bancii Nationale de a majora dobanda de politica monetara de la minimul istoric de 1,25% la 1,50%/an.
Masura era necesara in conditiile in care inflatia anuala a urcat, in august, la 5,25%, iar cresterea necontrolata a preturilor neadministrate (in special, la energie) creeaza incertitudine. Ea va face leul mai atractiv pentru investitii, intr-o perioada in care toate bancile centrale din regiune au majorat dobanzile lor cheie.
In comunicatul publicat dupa sedinta CA al BNR, se arata ca „valul patru al pandemiei si masurile restrictive asociate genereaza incertitudini si riscuri crescute”. Acestea pot fi amplificate de „nivelul foarte scazut al vaccinarii pe plan intern, cu potential impact negativ inclusiv asupra evolutiilor de pe piata muncii”, dar si „de eventuala prelungire a instabilitatii mediului politic intern”.
Dobanzile interbancare au atins, in iulie, valori minime ale ultimilor patru ani. Ele au inceput sa creasca de la sfarsitul lui august, pe fondul sterilizarii de catre BNR a excesului de lichiditate, revenind treptat la valorile din octombrie 2020.
Indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei, a stagnat vineri la 2,10%. El a depasit nivelul dobanzii lombarde cu care bancile se pot imprumuta de la BNR, care este in prezent de 2% pe an, semn ca dealerii anticipeaza, pentru noiembrie, o noua majorare a ratei cheie.
Indicele ROBOR la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut la sfarsitul perioadei de la 2,18 la 2,19%, iar cel la 12 luni, care reprezinta rata dobanzii platita la creditele in lei atrase nivel interbancar, a stagnat la 2,25%.
Noile cresteri vor scumpi creditele realizate inainte de primavara lui 2019. O situatie relativ mai buna o au cei care au luat credite dupa introducerea indicelui de referinta pentru creditele consumatorilor (IRCC) care se situeaza in prezent la 1,08%/an.
Cursul euro a fluctuat intre 4,9469 si 4,9485 lei, cel de la finalul perioadei fiind stabilit la 4,9470 lei, intr-o sedinta in care transferurile s-au realizat intre 4,946 si 4,95 lei. In aceeasi zi, BCE a calculat o cotatie de 4,9483 lei/euro.
Moneda unica a scazut, miercuri, la 1,1529 dolari, minimul ultimelor 14 luni, iar la finalul saptamanii a fluctuat intre 1,1542 si 1,1585 dolari, cand bursele americane au inchis la 1,1569 dolari. Deprecierea dolarului, de vineri, a facut ca media lui sa coboare la 4,2763 lei, fata de 4,2859 lei, la jumatatea saptamanii.
Evolutia s-a datorat publicarii datelor venite din piata muncii americane, unde au fost create, in septembrie, doar 194.000 de noi locuri de munca, fata de numarul anticipat de 500.000. In schimb, somajul s-a contractat de la 5,1% la 4,8%.
Pietele mizeaza pe o incetinire de catre Rezerva Federala a achizitiilor sale de active, ca un prim pas catre normalizarea politicii monetare, prin majorarea dobanzilor in cursul anului viitor, motiv pentru cresterea plasamentelor in dolari.
Francul elvetian a atins, joi, un maxim istoric de 4,6163 lei, dar a incheiat saptamana la 4,6042 lei. La randul ei, lira sterlina a crescut de la 5,7889 lei, la inceputul perioadei, la 5,8251 lei, la sfarsitul ei.
Bitcoin a crescut de la circa 47.000 dolari, la inceputul saptamanii, la aproape 56.000 dolari, duminica dimineata. La randul sau, ether a urcat de la circa 3.300 la aproape 3.700 dolari, dar fluctua, duminica dimineata, intre 3.500 si 3.600 dolari. (R.G.)
NOTA: Analiza cuprinde perioada 4 – 8 octombrie.
