Profilul de astazi al tarii este posibil doar pentru ca acum 165 de ani, Moldova si Tara Romaneasca s-au ridicat si au spus lumii ca sub soare exista o singura tara si un singur popor al romanilor. In 24 ianuarie 2024 se implinesc, deci, 165 de ani de cand acest ideal poarta numele Romania.
Se implinesc 165 de ani de cand, intr-un exercitiu exceptional de solidaritate si de maturitate politica, elitele celor doua tari romanesti, respectand vointa poporului, exprimata anterior in Divanurile ad-hoc, l-au ales domn al tarii pe colonelul pasoptist Alexandru Ioan Cuza – in 5 ianuarie 1859 la Iasi si in 24 ianuarie – la Bucuresti, infaptuind primul pas al unirii. Momentul 1859 a dat speranta si viziune si romanilor de dincolo de Carpati, speranta implinita aproape sase decenii mai tarziu, la Alba-Iulia.
Teatrul National din Timisoara a aniversat acest moment major al istoriei Romaniei, luni, 22 ianuarie, de la ora 18, la Sala 2 – foaier, prin spectacolul IERI, UN PAS PENTRU MAINE. 165 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMANE, sustinut de binecunoscutii actori ai Teatrului National, Claudia Ieremia si Ion Rizea.
Celor doi artisti li s-a alaturat studentii Eva Ruscu (soprana), Nicoleta Hrin (soprana) si Radu Varan (bariton), studenti ai sectiei de canto a Facultatii de Muzica si Teatru, acompaniati la pian de Silviana-Ana Cirdu. Coordonatorii acestui proiect sunt Ada Hausvater, conf. univ. dr. Stefan Ignat si lector univ. dr. Silviana-Ana Cirdu.
Firescul, normalitatea acestui gest de reverenta fata de un fragment definitoriu al istoriei nationale reprezinta, in fond, mostenirea civilizatorie pe termen foarte lung pe care l-au lasat viitorului acest moment unic si cel care i-a fost chip si brat, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, urias creator al istoriei tarii noastre.
Intr-un gest de recuperare necesara, mica, afectuoasa lectie de istorie a spectacolului reflecta drumurile deschise de Cuza in scurta lui domnie pentru crearea unui stat modern, civilizat, european.
Totodata, entuziasmul se alatura recunostintei pentru viziunea formatoare de tara, de natiune, pentru spiritul care i-a animat pe artizanii Unirii Principatelor de la Iasi si de la Bucuresti – fie ca este vorba despre Mihail Kogalniceanu, despre Ion Bratianu sau despre Dimitrie Ghica – redescoperite in fragmente din alocutiunile Adunarii Elective a Moldovei din 5 ianuarie 1859 si din cea a Tarii Romanesti, din 24 ianuarie 1859.
Cuvintele istorice care au impins noua tara, Romania, catre viitorul sau sunt punctate de universul sonor al contemporanului acestui moment istoric, Eduard Caudella, precum si de cel al marelui George Enescu, de cel al compozitorului si folcloristului banatean Tiberiu Brediceanu, cel al interpretului, compozitorului si dirijorului Gheorghe Dima, unul dintre fondatorii scolii muzicale de expresie romaneasca sau cel al pianistului, compozitorului si analistului muzical Alfred Alessandrescu.
(Teatrul National „Mihai Eminescu” din Timisoara)
