Managerii de cartier ai Primariei Timisoara sunt prezentati de administratia locala drept veriga care leaga cetatenii de institutie, oamenii care cunosc problemele din teren, participa la consultari publice, urmaresc lucrarile de infrastructura si faciliteaza dialogul dintre comunitate si autoritati.
Cu toate acestea, in momentul in care au fost solicitate documente privind performanta lor, primaria nu a transmis informatiile care ar permite evaluarea concreta a activitatii acestei structuri.
In urma unei solicitari formulate in baza Legii 544/2001 privind accesul la informatiile de interes public, Primaria Timisoara a comunicat numarul managerilor de cartier, atributiile acestora si raportul general de activitate al Compartimentului Management Cartiere pentru anul 2025. In schimb, nu au fost furnizate rapoartele individuale ale managerilor, indicatorii de performanta, evaluarile profesionale si situatia problemelor sesizate catre directiile institutiei si gradul lor de solutionare.
Sapte oameni pentru zeci de cartiere
Potrivit informatiilor publicate de primarie, activitatea este asigurata de sapte manageri de cartier care impart intre ei toate zonele orasului. Obiectivul declarat al structurii este „gestionarea relatiei dintre cetateni si administratia publica locala pentru problemele specifice cartierelor care nu sunt de natura individuala”.
Conform prezentarii oficiale, orice sesizare trebuie inregistrata prin canalele institutiei, iar managerii de cartier au rolul de a urmari rezolvarea problemelor din zonele alocate, fara a avea atributii directe asupra interventiilor tehnice.
Pe hartie, responsabilitatile sunt extinse. Managerii de cartier trebuie sa organizeze intalniri cu cetatenii, sa identifice problemele comunitatilor, sa propuna solutii administrative, sa participe la dezvoltarea strategiilor pentru cartiere, sa monitorizeze lucrari de infrastructura si sa elaboreze rapoarte privind eficienta masurilor implementate.
Mai mult, regulamentul publicat de Primarie prevede explicit ca fiecare manager de cartier intocmeste rapoarte periodice de activitate pe care le transmite sefului de serviciu si primarului.
Ce spun documentele despre activitatea din 2025
Raportul de activitate al Compartimentului Management Cartiere pentru anul 2025 descrie o structura implicata in aproape toate domeniile vietii urbane.
Potrivit acestuia, au fost organizate 64 de vizite in teren si intalniri cu cetatenii in cartierele orasului. Managerii de cartier au participat la deplasari alaturi de conducerea Primariei in zone precum Martirilor, Gara de Nord, Circumvalatiunii, Dacia si Complexul Studentesc pentru identificarea unor probleme considerate urgente.
In domeniul infrastructurii, activitatea a inclus monitorizarea lucrarilor de reabilitare a carosabilului si trotuarelor, urmarirea amenajarii unor noi parcari, implementarea unor masuri de siguranta rutiera si semnalarea problemelor legate de iluminatul public si retelele edilitare.
Un capitol consistent este dedicat procesului de demolare a garajelor si transformarii terenurilor rezultate in parcari. Raportul mentioneaza monitorizarea unor proiecte din Calea Aradului, Calea Sagului si Gara de Nord, precum si identificarea unor noi zone care sa fie introduse in sistemul Timpark.
Mii de sesizari privind deseurile
Una dintre cele mai importante componente ale activitatii raportate este gestionarea problemelor de salubrizare.
Documentul vorbeste despre „mii de raportari” privind depozitarile ilegale de deseuri si rampele clandestine de gunoi. In urma identificarii unor indicii in deseurile abandonate, Politia Locala ar fi aplicat aproximativ 75 de sanctiuni, potrivit raportului.
Managerii de cartier au fost implicati si in implementarea insulelor ecologice, fiind organizate peste 40 de intalniri si sesiuni de informare cu asociatiile de proprietari si locuitorii din mai multe cartiere.
Tot in zona protectiei mediului sunt mentionate campanii pentru eliminarea imprejmuirilor ilegale din jurul blocurilor, monitorizarea lucrarilor de intretinere a spatiilor verzi si propuneri pentru plantari noi in mai multe zone ale orasului.
De la scoli si biciclete pana la consultari urbane
Raportul mai arata ca managerii de cartier au reprezentat primaria in consiliile de administratie ale unor unitati de invatamant si au participat la proiecte educationale.
Printre exemple se numara concursul „Recicleaza corect pentru un viitor verde”, destinat elevilor, si un proiect pilot prin care copii din ciclul primar au fost invatati sa mearga cu bicicleta.
Structura a fost implicata si in procesul de bugetare participativa, organizand ateliere in licee, participand la evaluarea proiectelor si monitorizand implementarea proiectelor castigatoare.
In paralel, managerii de cartier au luat parte la consultari publice pentru proiecte de regenerare urbana in zone precum Piata Traian, Piata Mocioni si Fabric.
Digitalizare si participare la cursuri internationale
Raportul enumera si o serie de proiecte de digitalizare, inclusiv digitalizarea procesului de acordare a abonamentelor gratuite Timpark pentru donatorii de sange si realizarea unor harti interactive pentru monitorizarea investitiilor.
De asemenea, documentul mentioneaza participarea unor membri ai echipei la programe internationale de formare in Slovacia si Olanda, pe teme legate de mobilitatea urbana si implicarea cetatenilor in procesul decizional.
Documentele care ar putea arata eficienta activitatii lipsesc
In raspunsul transmis in baza Legii 544/2001 nu sunt incluse indicatorii de performanta, criteriile de evaluare si rapoartele individuale ale managerilor de cartier.
Nu a fost transmisa nici o situatie centralizata privind sesizarile gestionate si gradul lor de solutionare.
In forma actuala, raspunsul nu permite o evaluare completa a activitatii raportate. (Denisa Campean)
