Primaria Timisoara cauta solutii pentru readucerea Casei Muhle in patrimoniul orasului. Bastanul care detine imobilul a cerut 2 milioane de euro

Viceprimarul Cosmin Tabara vrea Casa Muhle! Nu pentru sine, ci pentru oras. Imobilul de pe Mihai Viteazul este emblematic pentru Timisoara, inca din perioada apartenentei la Imperiul Austro-Ungar. Casa renumitei familii de gradinari care bucurau palate si case de nobili din Europa si de la care Timisoarei i se trage denumirea de “Orasul florilor” este, astazi, in proprietatea unui clan tiganesc.


Cum a ajuns in posesia lor este o poveste lunga si asemanatoare cu cea a multor altor imobile de pe B-dul Mihai Viteazul , ca si din tot orasul. Mai trist ca, dupa 1989, cladirea s-a degradat treptat. In ultimii doi ani, ca urmare a unor actiuni civice si juridice, a fost reparat acoperisul, s-a mai salvat cate ceva. Dar nu suficient.

“Sa intram in posesia imobilului Muhle si sa-l aducem in patrimoniul orasului, haideti sa facem o casa memoriala!”, a spus viceprimarul Cosmin Tabara, in plenul sedintei CL Timisoara.

Propunerea ar viza refacerea serelor, gradinilor asa cum erau odata. “Casa Muhle si Parcul Rozelor sunt doua puncte de reper. Daca le readucem unde le e locul, atunci iubim Orasul florilor”, a adaugat edilul, de profesie avocat. O propunere desprinsa, parca, la prima vedere, din “Misiune imposibila”.

Cert este ca proprietarii au dorit, la un moment dat, in 2013, sa vanda imobilul catre Primaria Timisoara, insa Mirela Stancu, concubina bastanului Ionel Carpaci, a cerut nu mai putin de 2 milioane de euro.

„I-am explicat Mirelei Stancu, cea care a venit in audienta, ca noi vrem sa cumparam Casa Mühle, dar la un pret real”, spunea, la vremea respectica, viceprimarul Traian Stoia, estimand, ca nespecialist, ca valoarea imobilului se ridica, undeva, la maximum 500.000 de euro.

Tot in acea perioada, ministrul Culturii, Daniel Barbu, a promis ca va expropria in interes public imobilul de patrimoniu, insa dupa ce va rescrie legea. „Eu sunt, fara rezerve, gata sa ma angajez intr-o operatiune de expropriere in interes public, in baza Legii 422. Desigur, imi revine sarcina de a rescrie aceasta Lege pentru a crea un cadru normativ de protejare a monumentelor. In cazul in care monumente importante se degradeaza din rea-vointa sau din lipsa de capacitate economica”, a promis Barbu, fara sa-si duca intentia la bun sfarsit.

In cele din urma, a fost nevoie de o decizie a instantei, care a obligat proprietarii sa aduca imobilul la starea initiala. Acoperisul a fost realizat in proportie de aproximativ 95% si se lucreaza la reabilitarea fatadei cladirii. (L.K.)




Leave a Reply